|
primită de la domnul deputat Daniel-Gheorghe Rusu (neafiliat)
Limba română trebuie să fie cunoscută de către toţi cetăţenii români
Atrag atenţia asupra necesităţii modificării articolului 13 din Constituţia României, care stipulează că, „În România, limba oficială este limba română”. Consider că este o formulare seacă, care nu-i absolvă pe unii dintre conaţionalii noştri să cunoască, cu adevărat, limba română.
Pentru a obţine cetăţenia română, legea prevede solicitantului îndeplinirea a două criterii fundamentale. Primul este să dovedească, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi să declare că nu întreprinde sau sprijină, şi nici în trecut nu a întreprins sau sprijinit, acţiuni împotriva ordinii de drept ori a siguranţei naţionale. A doua condiţie este să cunoască limba română şi să posede noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială.
Din această perspectivă, cred că şi România trebuie să se înscrie în cerinţele obligatorii ale oricărui stat membru al Uniunii Europene, al cărei condiţie de bază în obţinerea cetăţeniei este cea de cunoaştere adecvată a limbii, vorbite şi scrise, a respectivului stat. Acest fapt se evaluează printr-un examen complex, care necesită o bună stăpânire a limbii materne, fapt ce ar trebui aplicat şi de ţara noastră.
Metamorfozarea legii fundamentale, în sensul obligativităţii cunoaşterii limbii române de către toţi cetăţenii ţării, este un demers absolut firesc, fără conotaţii politice, dar mai ales un semn de normalitate, de care avem nevoie pentru viitor.
În prezent, Constituţia României nu constrânge în niciun fel cetăţenii români să cunoască limba română.
Pe de altă parte, în situaţia în care Comisia Europeană insistă în propunerile făcute României asupra cunoaşterii unei limbi străine încă din grădiniţă, mi se pare absolut normal ca limba ţării în care trăim cu toţii să nu fie ignorată.
Se vorbeşte din ce în ce mai mult despre multilingvism, iar România este un exemplu de bune practici în Europa, atât în acest sens, cât şi în ceea ce înseamnă multiculturalismul. Cred însă, că a cunoaşte cât mai multe limbi de circulaţie internaţională trebuie să implice, în primul şi în primul rând, cunoaşterea limbii statului ai cărui cetăţeni suntem.
În actualul context european şi internaţional, dominat de terorism, conflicte şi războaie, majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene luptă să-şi păstreze şi să-şi promoveze limba maternă.
În consecinţă, introducerea în Constituţie a obligativităţii cunoaşterii limbii române de către toţi cetăţenii României este un demers corect şi motivat. Punerea lui în practică ar avea drept consecinţe însănătoşirea societăţii româneşti, imperios necesară atât românilor, cât şi minorităţilor naţionale.
|
