|
primită de la domnul deputat Kiss Janos (Grupul parlamentar al PNL)
România nu îşi permite altceva decât o armată puternică!
Astăzi este 25 octombrie, iar întreaga Românie celebrează Ziua Armatei sale. O zi în care ne amintim atât de sacrificiile (de multe ori supreme) făcute de eroii noştri în trecutul fie îndepărtat, fie recent, dar în care ne gândim cu respect, recunoştinţă şi nu mai puţină admiraţie la militarii de azi şi de mâine. O zi, fără îndoială, festivă.
Însă, fără a dori să stric atmosfera festivă ci, din contră, dorind chiar să o potenţez, voi folosi această zi pentru a mă întreba, oarecum retoric: îşi permite România o armată slabă?
Ei bine, răspunsul nu poate fi decât „nu”! Desigur, există, în această lume mare şi frumoasă deopotrivă, state care nu investesc prea mult în armatele lor. Există, spre exemplu, Austria, un stat înconjurat de ţări democratice şi care nu au şi nu vor avea în viitorul previzibil nici o intenţie agresivă. Există state fie izolate, fie înconjurate tot de ţări care nu au ori intenţia, ori capacităţile de a fi agresive. Nu este, însă, cazul României şi nu poate fi cazul nici unui stat din proximitatea Rusiei!
România, în considerarea poziţiei sale geografice, nu poate decât fie să urmeze calea Finlandei şi Suediei şi să menţină o stare de neutralitate coroborată cu o armată deosebit de puternică – dar această cale s-a dovedit dificilă şi pentru aceste două state, mult mai puternice financiar decât România, motiv pentru care au şi abandonat-o, încheind tratate de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) - , fie să adere – ceea ce a şi făcut – la NATO şi să se bazeze, pentru apărarea sa, pe un complex alcătuit din propria armată şi din cele ale celorlalte state membre. Evident, această a doua cale a fost cea preferată, fiind şi singura adecvată posibilităţilor României. Însă apartenenţa la NATO nu poate în nici un caz să însemne renunţarea la investiţiile în propria armată. Nu, în cazul pe care nu ni-l dorim nicidecum al unui război, măsura în care România va putea face faţă agresiunii până la sosirea ajutorului partenerilor este dată doar de capacităţile propriei armate. Iar măsura în care România îşi poate descuraja potenţialii inamici astfel încât să nu fie niciodată atacată este dată tot de puterea propriei armate. Aşadar, o armată puternică înseamnă o Românie puternică. De acest lucru trebuie să ne amintim nu doar de Ziua Armatei, ci în fiecare zi a vieţii noastre!
|
