|
primit de la preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială (Grupul parlamentar al PSD)
În prima zi de activitate din cadrul lucrărilor comisiei din perioada vacanţei parlamentare, la Comisia pentru muncă şi protecţie socială s-a făcut un bilanţ al activităţii pe anul 2023.
În cele 144 de şedinţe avute pe parcursul anului 2023 au fost analizate şi dezbătute 308 proiecte de acte normative, dintre care au fost finalizate 239, fiind întocmite 105 avize şi 134 de rapoarte finale asupra proiectelor de legi şi propunerilor legislative. 19 proiecte au fost doar discutate fiind amânate în vederea reanalizării şi actualizării textelor. Au fost întocmite şi 50 de rapoarte preliminare la proiecte pentru care dezbaterea pe fond este de competenţa mai multor comisii. De asemenea, 89 de proiecte dezbătute în cadrul comisiei au fost adoptate de Parlament în 2023 şi au devenit legi în anul 2023 şi 2024.
Pe parcursul celor două sesiuni parlamentare din 2023 au fost primite peste 900 de memorii, din care aprox 400 au fost depuse ca petiţii/sesizări la diverse proiecte aflate pe agenda de lucru a comisiei.
Prin activitatea sa din cele două sesiuni parlamentare din anul 2023, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ existent şi, împreună cu partenerii sociali şi reprezentanţii societăţii civile, a desfăşurat un dialog transparent şi constructiv în vederea elaborării unei legislaţii care să răspundă nevoilor şi realităţii societăţii noastre.
Dintre proiectele care au făcut obiectul dezbaterilor în cadrul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, amintim o parte din iniţiativele legislative cu impact la nivel naţional, pe care le redăm în anexă.
Proiecte adoptate de Comisia pentru muncă şi protecţie socială care au devenit Legi în anul 2023:
1. Proiectul de Lege privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie – PLx 145/2023 a devenit Legea nr.156/2023
Are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie, prin promovarea principiului interesului superior al copilului şi a respectării drepturilor copilului, promovarea bunăstării sociale, spirituale şi morale, a sănătăţii fizice şi mentale.
2. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 26 alin.(1) din O.U.G. nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate - Plx nr. 637/2022 a devenit Legea nr.179/2023
Are ca obiect de reglementare extinderea vârstei până la care se poate acorda concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, de la 7 la 12 ani.
3. Proiectul de Lege pentru modificarea art.50 alin.(1) din Legea nr.273/2004 privind procedura adopţiei – PLx 775/2022 a devenit Legea nr.70/2023
Are ca obiect de reglementare prelungirea duratei concediului de acomodare, de la maximum un an la maximum doi ani, care include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei, precum şi acordarea indemnizaţiei lunare.
4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap – PLx 272/2021 a devenit Legea nr.96/2023
Are ca obiect de reglementare îmbunătăţirea cadrului legal existent în scopul reducerii inegalităţilor şi a excluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi. Astfel, măsurile propuse vizează accesibilizarea clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea unităţile şi instituţiile publice în vederea adaptării specifice fiecărui tip de handicap, precum şi facilitarea accesului persoanelor de a contesta deciziile primite cu privire la încadrarea în gradul de handicap.
5. Proiectul de Lege privind susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia şi de prevenire a instituţionalizării, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative PLx 718/2022 a devenit Legea nr. 7/2023
Are ca obiect de reglementare instituirea cadrului necesar pentru realizarea reformei sistemului de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi, prin stabilirea măsurilor pentru prevenirea instituţionalizării şi accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, având ca scop asigurarea, în mod unitar a acestui proces, recunoscut ca prioritate şi responsabilitate naţională şi asumat în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă al României.
În acest sens, se introduce, printre altele, posibilitatea persoanelor adulte cu dizabilităţi de a beneficia de servicii sociale în mod cumulativ sau în complementaritate cu alte tipuri de servicii sociale sau: educaţionale, culturale, de sănătate, de ocupare, precum şi a posibilităţii organizării administrării şi finanţării de servicii specifice cu caracter naţional, intercomunitar sau multifuncţional.
6. Proiectul de Lege pentru completarea art.9 din Legea nr.466/2004 privind Statutul asistentului social - PLx 27/2023 a devenit Legea nr. 178/2023
Are ca obiect de reglementare completarea art.9 din Legea nr.466/2004 în sensul ca perioada în care titularul cu drept de liberă practică al cabinetului individual de asistenţă socială a furnizat servicii specifice, să fie asimilată vechimii în muncă, fără a fi luată în considerare perioada în care acesta a avut suspendat avizul de exercitare a profesiei.
7. Proiectul de Lege pentru completarea alin.(1) al art.139 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii - PLx 767/2022 a devenit Legea nr.52/2023
Are ca obiect de reglementare modificarea art.139 alin.(1) din Legea nr.53/2003, urmărindu-se instituirea, ca zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, a zilelor de 6 ianuarie - Botezul Domnului şi 7 ianuarie - Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.
8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice PLx 678/2022 a devenit Legea nr. 177/2023
Are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru a acorda posibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale din mediul rural de a cuprinde în bugetul local sume destinate decontării cheltuielilor cu efectuarea navetei funcţionarilor publici şi personalului contractual din aparatul de specialitate al primarului.
9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.84 din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi pentru completarea art.121 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal - PLx 240/2022 – a devenit Legea nr.291/2023
Are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.84 din Legea nr.272/2004, precum şi completarea art.121 alin.(1) din Legea nr.286/2009. Iniţiativa vizează instituirea obligaţiei minorului agresor şi a familiei sale de a participa la programele speciale de consiliere psihologică, organizate de serviciile de specialitate publice sau private, iar în lipsa acordului părinţilor, măsura să poată fi dispusă de instanţele judecătoreşti competente, în sarcina minorului agresor.
10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior - PLx 380/2022 – a devenit Legea nr.408/2023
Are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.335/2013. Potrivit proiectului, iniţiativa vizează simplificarea procedurii de evaluare a activităţii desfăşurate de către stagiar prin eliminarea comisiei de evaluare, ai cărei membri erau desemnaţi conform deciziei angajatorului şi care la sfârşitul perioadei de stagiu evaluează şi eliberează fiecărui stagiar un referat de evaluare, introducerea obligaţiei ca mentorul să evalueze în mod obiectiv activitatea stagiarului şi să propună modalităţi de îmbunătăţire a activităţii acestuia.
11. Proiectul de Lege pentru modificarea art.129 alin.(41) din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului – PLx 26/2023 – a devenit Legea nr.298/2023
Are ca obiect de reglementare introducerea unei menţiuni exprese referitoare la faptul că tinerii care optează pentru continuarea măsurii de protecţie specială, la asistentul maternal, în condiţiile art.55 alin.(2) sau (3) din Legea nr.272/2007 au dreptul, la ieşirea din sistemul de protecţie specială, la o indemnizaţie prevăzută de lege. De asemenea, s-a înlocuit sintagma „învăţământ de ziˮ cu sintagma „formă de învăţământ prevăzută de legeˮ, cu scopul de a încuraja tinerii din sistemul de protecţie socială să urmeze orice formă de învăţământ, în vederea obţinerii unei calificări profesionale şi a integrării pe piaţa muncii.
12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, precum şi pentru modificarea articolului 23 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului - PLx 78/2023 – a devenit Legea nr.247/2023
Are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 248/2005, în sensul stabilirii unui nou regim de circulaţie în străinătate pentru minorii care au împlinit vârsta de 16 ani.
13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare – PLx 351/2023 – a devenit Legea nr.239/2023
Are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.272/2004, astfel încât instituţiile publice locale şi centrale, alături de instituţiile/unităţile de învăţământ, medici de familie, spitalele, organizaţiile neguvernamentale acreditate ca furnizori de servicii sociale care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei copilului, organizaţiile şi cultele recunoscute, precum şi alte entităţi eligibile pentru finanţare europeană să aibă dreptul de a iniţia şi de a gestiona proiecte din fonduri europene, locale sau naţionale care să sprijine copiii pentru a traversa perioada dificilă în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate.
14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.95/2022 privind aprobarea programelor guvernamentale „StudentInvest" şi „FamilyStart", precum şi pentru modificarea art.128 alin.(1) din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului – PLx 508/2022 – a devenit Legea nr.224/2023
Are ca obiect de reglementare aprobarea programelor guvernamentale de creditare „Studentinvest" şi „FamilyStart", prin care statul intervine pentru stimularea accesului la educaţie, subvenţionând dobânzile şi alte cheltuieli adiacente creditului şi intervenind în procesul de garantare a creditelor pentru acoperirea cheltuielilor eligibile din cadrul programelor. De asemenea, este vizată majorarea alocaţiei lunare de plasament, în vederea asigurării unei îngrijiri de calitate a copiilor şi tinerilor pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie socială şi asigurarea nevoilor lor de bază la un nivel decent.
15. Proiect de Lege pentru modificarea art.65 alin.(5) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice - PLx 148/2023 – a devenit Legea nr.252/2023
Are ca obiect de reglementare modificarea art.65 alin.(5) din Legea nr.263/2010 în vederea reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare, pentru persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zone afectate de poluare, precum şi pe o rază de 8 km în jurul acesteia, prin extinderea numărului de localităţi.
16. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal – PLx 244/2023 – a devenit Legea nr.282/2023
Are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Modificările adoptate stabilesc faptul că pensiile de serviciu vor fi calculate cu îndeplinirea unor condiţii privind o vechime minimă în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut, majorarea treptată a perioadei care intră în baza de calcul, precum şi majorarea stagiului minim în specialitate necesar dobândirii dreptului de pensie de serviciu, respectiv majorarea treptată a vârstei de pensie, pentru a fi similară celei aplicate în sistemul public de pensii.
Modificările adoptate stabilesc că nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească venitul net primit în perioada activă, dar şi faptul că pensiile care sunt deja în plată se vor recalcula pentru a respecta noul principiu şi pentru a elimina discriminările între cei care sunt deja în plată şi viitorii pensionari.
Ca atare, pensiile de serviciu vor fi calculate cu îndeplinirea unor condiţii privind o vechime minimă în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut, majorarea treptată a perioadei care intră în baza de calcul, precum şi majorarea stagiului minim în specialitate necesar dobândirii dreptului de pensie de serviciu, respectiv majorarea treptată a vârstei de pensie, pentru a fi similară celei aplicate în sistemul public de pensii.
Astfel, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, dar care au cel puţin 25 de ani vechime realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, care au o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 48 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.
Proiectul de lege aduce modificări şi în cazul persoanelor care au îndeplinit funcţia de auditor public extern cu o vechime de cel puţin 25 ani în cadrul Curţii de Conturi. Acestea beneficiază, la împlinirea vârstei de pensionare, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, corespunzătoare perioadei de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. De asemenea, de pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data solicitării, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. Și în acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul.
Proiectul de lege vizează şi modificarea cadrului legal care vizează membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 25 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice. Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei şi a tuturor indemnizaţiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării. Acelaşi principiu se aplică şi în cazul ambasadorilor, doar că în această situaţie, calculul indemnizaţiilor şi sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador.
Modificările propuse vizează şi personalul aeronautic civil navigant profesionist. Această categorie beneficiază de pensie de serviciu, potrivit categoriei profesionale din care face parte, dacă are vârsta de minimum 52 de ani şi a realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist. Această categorie profesională are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate.
Pot primi pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele luni înainte de data pensionării şi funcţionarii publici parlamentari care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 25 ani în structurile Parlamentului. Și în acest caz, pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile corespunzătoare funcţiei deţinute sau funcţiei asimilate, după caz, din ultimele luni anterioare datei pensionării.
În ceea ce priveşte pensiile militare de stat, la stabilirea acestora, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate realizate la funcţia de bază în ultimele luni consecutive de activitate, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a include sporuri, diurne sau alte drepturi de acest fel. Și în acest caz, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.
17. Proiect de Lege privind sistemul public de pensii - PL-x nr. 727/2023 – a devenit Legea nr.360/2023
Actul normativ privind reforma sistemului de pensii publice din România, care va aduce echitatea între pensionari şi va consolida principiul contributivităţii, a devenit Legea nr.360/2023.
Legea are in vedere doua principale obiective: eliminarea inechitatilor din sistem si adecvarea pensiilor mici, precum si asigurarea unei stabilitati pe termen mediu si lung a sistemului de pensii.
Este cea mai amplă reformă a pensiilor. Proiectul a fost realizat împreună cu experţii Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale care au confirmat că noua lege este SUSTENABILĂ şi va aduce stabilitate sistemului de pensii din România. Reforma este la fel de importantă şi pentru salariaţi: răsplăteşte munca şi contributivitatea, încurajează natalitatea şi stimulează continuarea studiilor.
Principiul contributivităţii este consolidat prin condiţionarea stagiului minim si complet de cotizare de vechimea realizată efectiv.
Principiul stabilităţii contribuţiei la sistemul public de pensii este un principiu nou, potrivit căruia stagiul de cotizare realizat peste 25 de ani să fie ajustat cu un număr de puncte pentru stabilitatea în câmpul muncii.
Formula de calcul - este reprezentată de două elemente: un VPR care reprezintă o valoare a punctului de referinţă şi un număr total de puncte.
PENSIE = VPR x NR. TOTAL PCT
VPR (valoarea punctului de referinţă) = VPP:25
NR. TOTAL PCT.= puncte contributivitate + puncte stabilitate + puncte asimilate /necontributive
Noutatea în cadrul formulei o reprezintă nr. de pct. de stabilitate acordate pentru anii contributivi realizaţi peste 25 de ani.
Calculul pensiei va avea în vedere atât venitul pentru care s-a plătit contribuţia la sistemul de asigurări sociale, cât şi vechimea realizată efectiv în muncă, pe teritoriul României.
La calculul numărului total de puncte se va adăuga şi un număr de puncte de stabilitate pentru fiecare an realizat peste stagiul de cotizare contributiv de 25 de ani, si anume:
0,50 puncte/an pentru anii din intervalul 26-30 inclusiv;
0,75 puncte/an pentru anii din intervalul 31-35 inclusiv;
1 punct/an pentru anii de muncă peste 36 de ani etc.
Aceste puncte se vor acorda doar pentru anii contributivi care nu se suprapun cu anii de pensie!
Stagiul de cotizare de 25 de ani din cadrul formulei de calcul al VPR nu este un stagiu folosit la calculul dreptului de pensie, ci la calculul VPR.
Valoarea VPR –ului de va majora pe viitor, nu parametri de calcul ai VPR.
Mecanismul de majorare al pensiilor - Rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă
50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.
În anul 2024 valoarea punctului de pensie prevăzut pentru anul 2023, de 1785 lei, se majoraza cu 13,8% si va fi de 2032 lei. Raportandu-ne la valoarea punctului de pensie de 2023 lei, valoarea punctului de referinţă , la data intrării în vigoare a noii legi, va fi de 81 lei.
Majorarea pensiilor se va realiza la inceputul fiecărui an, în luna ianuarie, şi va depinde de procentul de crestere al veniturilor din contribuţii de asigurări sociale la bugetul sau rata medie anuală a inflaţiei din ultimii doi ani, acordându-se valoarea cea mai avantajoasă.
Majorările de pensii nu pot fi mai mari decât rata medie anuală a inflaţiei sau decât creşterea veniturilor din CAS ca urmare a creşterii salariilor şi a numărului de locuri de muncă! Asta înseamnă că majorările vor fi întotdeauna sustenabile şi nu va fi nevoie de aplicarea clauzelor suplimentare de crestere a contribuţiilor de asigurări sociale de stat.
Proiectul de lege prevede patru tipuri de pensie:
Pensie pentru limită de vârstă;
Pensia pentru limită de vârstă - Accesul la pensia pentru limită de vârstă este condiţionat de realizarea unui stagiu minim de 15 ani contributiv. La totalizarea stagiului minim de cotizare nu se au în vedere perioadele asimilate şi perioadele necontributive. Exceptie o constituie perioada de maternitate/paternitate care va fi avută în vedere la calculul vechimii necesare pentru deschiderea dreptului de pensie pentru limită de vârstă.
Pensia anticipată - Accesul la pensia anticipată este condiţionat de realizarea unui stagiu complet de cotizare contributiv de 35 ani. Pensionarea anticipată se realizează cu reducerea maximă de 5 ani din vârsta standard de pensionare prevăzută de lege. Pensionarea anticipată cu 5 ani mai devreme a persoanelor care au depăşit stagiul complet de cotizare contributiv de 35 ani cu cel mult 5 ani de stagiu de cotizare va fi penalizată cu max. 24% .
Pensia de invaliditate – vor exista in continuare cele trei grade de invaliditate. Noutatea penstru aceasta categorie este legată de redefinirea gradelor de invaliditate in funcţie de deficienţa funcţională a persoanei (grav, accentuat sau mediu). Pentru oricare dintre gradele de invaliditate, în funcţie de natura afectării capacităţii de muncă şi tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activităţi profesionale.
Pensia de urmaş - Se menţin prevederile din legislaţia veche.
Valorificarea sporurilor nepermanente - Valorificarea tuturor veniturilor brute realizate pentru care s-au datorat contribuţiile de asigurări sociale: acord global, plata cu ora, al treisprezecelea salariu, premii, etc. În situaţia în care, din diverse motive, nu se poate face dovada acestor venituri brute cu adeverinţe, la calculul punctajelor se utilizează, ca şi in prezent, salariile din carnetul de muncă şi sporurile permanente.
În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii se recalculeaza din oficiu toate dosarele care au adeverinte cu sporuri nepermanente si nevalorificate conform vechii legislaţii. Pensionarii care nu au depus inca la dosar aceste adeverinţe pot să le depună în temeiul noii legi. Modelul de adeverinţă e cel prevăzut de lege. Pentru pensionarii care au adeverinţele la dosar nu mai este necesar sa prezinte o altă adeverinţă decât dacă cea de la dosar este incompletă. Sunt valabile adeverinţele care au fost emise şi înainte de intrarea în vigoare a noii legi dacă respectă fondul şi forma prevăzută de legislaţia de la momentul emiterii. Drepturile recalculate urmare adăugării de sporuri nepermanente se acordă de la data intrării în vigoare a legii.
Egalizarea vârstelor standard de pensionare dintre bărbaţi şi femei - Egalizarea vârstei de pensionare a femeilor cu cea a barbaţilor, la 65 de ani, eşalonat până în anul 2035. În prezent atingerea varstei standard de pensionare la femei, de 63 de ani, se face eşalonat până în anul 2030. Conform anexei nr. 5 din legea nouă, eşalonarea vârstei standard pentru femei se va face până în anul 2035.
Reducerea vârstei standard de pensionare pentru femeile cu mai mulţi copii – Femeile care au născut şi crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare astfel: 6 luni pentru primul copil, un an pentru doi copii, mergând cu reducerea până la 3 ani si 6 luni, pentru 7 şi mai mulţi copii. Această reducere se poate cumula si cu reducerile acordate in baza grupelor de muncă.
Cumpărarea de vechime - Cumpărarea de vechime pentru oricare 6 ani din perioada necontributivă, în baza unui contract de asigurare voluntar. Perioade de vechime cumpărată în baza contractului de asigurare poate fi valorificată doar la deschiderea dreptului de pensie pentru limită de vârstă. Plata se va putea face în rate și se va lua in calcul și plata parțială.
Reanalizarea condițiilor de muncă speciale și deosebite - Intărirea principiului contributivității vizează revizuirea activităților încadrate în condiții speciale și deosebite de muncă. Dacă în prezent persoanele care realizeaza vechime in conditii speciale sau deosebite de muncă beneficiaza la pensie de mai multe bonusuri, prin proiectul noii legi se diminuează unele reducerile din vârsta standard cu 3 ani, atât pentru vechimea realizată în condițiile deosebite de muncă, cât și pentru vechimea realizată condiții speciale de muncă.
Ca și în legislația aflată în vigoare s-au păstrat câteva excepții pentru următoarele categorii: mineri; persoanele care au lucrat în zonele I și II de radiații; artiști; personalul din aviație, zona de armament, construcții de nave, de mașini, producție ale minelor de minereuri, zona forestieră și personalul care vizează siguranța circulației feroviare; personalul care a realizat activități încadrate în condiții speciale și pentru care angajatorii au respectat, dupa anul 2001, procedurile de avizare și plată diferențiată a contribuțiilor de asigurări sociale și personalul din unitățile de producere a energiei electrice în termocentralele pe baza de cărbuni.
Conditie pensionare limita de vârsta cu 5 ani mai devreme – persoanele care au realizat un stagiu de cotizare mai mare de 5 ani peste stagiul complet de cotizare contributiv de 35 de ani pot ieși la pensie pentru limită de vârstă, dar nu cu mai mult de 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare prevăzută în Anexa nr. 5.
Persoane cu dizabilitati – pentru această categorie se mențin reducerile din vârsta standard de pensionare, respectiv: cu 15 ani pentru asigurații cu handicap grav dacă au realizat cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare, cu 10 ani pentru asigurații cu handicap accentuat dacă au realizat cel puțin două treimi din stagiul complet de cotizare, cu 10 ani pentru asigurații cu handicap mediu dacă au realizat stagiul complet de cotizare. Pentru persoanele care lucreaza in conditii de handicap grav sau accentuat se acordă o majorare cu un nr. de puncte fix de 0,5 pct si 0,25 pct pentru fiecare an realizat in conditiile enumerate mai sus.
Indemnizatia minimă socială - Se va acorda în continuare indemnizația sociala pentru pensionarii cu venituri din pensie mai mici decât valoarea indemnizației minime, conform OUG nr. 6/2009. Cuantumul indemnizației sociale pentru pensionari va fi majorat anual cu același mecanism de majorare al pensiilor publice. Folosirea unui mecanism de majorare identic cu cel al pensiilor publice va determina o crestere corecta a indemnizatiei minime sociale in raport de cresterea pensiilor.
|
