|
primită de la doamna deputat Elena Stoica (Grupul parlamentar al PSD)
România trebuie să consolideze participarea femeilor în cercetare, ştiinţă şi tehnologie
Cu toate că femeile au jucat un rol important în dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii de-a lungul timpului, a fost nevoie de un lung proces evolutiv şi eforturi susţinute pentru ca acestea să poată fi vizibile în domenii precum IT&C, Matematică, Știinţe Naturale sau Inginerie.
Astfel, în ciuda progreselor realizate până în prezent de către diferite foruri internaţionale, pe plan mondial în continuare sunt foarte puţine femei prezente în conducerile sectoarelor amintite, la nivel de cercetare şi reprezentare academică.
Una din preocupările de bază a Organizaţiei Naţiunilor Unite este susţinerea egalităţii dintre sexe şi promovarea femeilor, astfel încât numărul lor să se egalizeze în aceste domenii, considerate a fi apanajul bărbaţilor. Mai mult, se consideră că dezvoltarea economiei pe termen lung este direct proporţională cu incluziunea femeilor în ştiinţă şi tehnică.
În aceste condiţii, încă din 2011, Comisia Privind Statutul Femeilor a ONU a iniţiat o serie de proiecte, în sensul dinamizării accesului femeilor în sfera cercetării. În prezent, s-a decis continuarea eforturilor pentru eliminarea prejudecăţilor, atât la nivel naţional, cât şi în România, deoarece numărul femeilor prezente în cerecetare ştiinţifică se situează sub procentul de 30% la nivel mondial.
Una din măsurile luate a fost instituirea Zilei Internaţionale a Femeilor şi Fetelor în Știinţă, în luna februarie, zi menită să atragă atenţia tuturor statelor asupra acestei situaţii îngrijorătoare şi a adoptării celor mai optime decizii în vederea creşterii vizibilităţii femeilor şi a simplificării accesului lor în cercetare, ştiinţă şi tehnologie, la nivel de top.
Între numele remarcabile din domeniul ştiinţei şi tehnicii din România o amintesc pe Sofia Ionescu Ogrezeanu (1920 – 2008), acreditată drept prima femeie neurochirurg din lume. Aceasta a realizat prima operaţie pe creier, în 1944, în timpul celui de-al doilea Război Mondial, unui copil rănit într-un bombardament.
Un alt nume de răsunet al cercetării româneşti este Ana Aslan (1897 – 1988), medic român specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului Naţional de Geriatrie şi Gerontologie (1958 – 1988). Ana Aslan a subliniat importanţa procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă şi a a inventat produsul geriatric Gerovital. A aplicat deescoperirea, pe scară largă, în clinica de geriatrie, numeroase personalităţi internaţionale urmând tratamentul cu Gerovital: Josif Broz Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali.
Sunt convinsă că România are capacitatea de a consolida participarea femeilor în comunităţile ştiinţifice şi tehnologice, prin stoparea discriminării faţă de doamnele şi domnişoarele care activează în domeniul ştiinţei şi nu numai, prin favorizarea accesului egal al tuturor femeilor la o educaţie accesibilă şi de calitate tehnico-ştiinţifică, profesională şi terţiară, inclusiv la nivel de universitate, precum şi prin majorarea concludentă a numărului româncelor de toate vârstele cu competenţe relevante în domeniul ocupării forţei de muncă şi a antreprenoriatului.
|
