|
primit de la doamna deputat Oana-Marciana Ozmen (Grupul parlamentar al PNL)
România cu un pas înaintea revizuirii Directivei privind
Performanţa Energetică a Clădirilor
Parlamentul României şi Parlamentul European au dezbătut, în acelaşi timp, măsuri de modernizare a cadrului de reglementare pentru eficienţa energetică a clădirilor şi decarbonarea sectorului construcţiilor.
Senatul României a adoptat luni, 11 martie, în şedinţa plenară, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor (L65/2024) în baza raportului favorabil cu amendamente depus.
Am iniţiat, anul trecut, această propunere legislativă împreună cu domnul Gabriel Andronache, liderul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor, şi domnul Virgil Popescu, preşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, tocmai în scopul armonizării legislaţiei naţionale cu cea europeană, susţinând cerinţele minime privind performanţa energetică a clădirilor. Iniţiativa se bucură de susţinerea colegilor PNL, PSD şi UDMR din Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor.
Le mulţumensc colegilor senatori PNL, PSD şi UDMR ai comisiilor raportoare, domnul Antal István-Loránt, preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură Energetică şi Resurse Minerale, şi domnului Cászár Károly Zsolt, preşedintele Comisiei pentru Administraţie Publică, pentru că au înţeles şi sprijină obiectivului propunerii, anume alinierea legislaţiei la cele mai recente reglementări naţionale şi europene, stimularea inovaţiei în domeniul eficienţei energetice precum şi utilizarea surselor regenerabile de energie.
La o zi după votul acordat de Senatul României, Parlamentul European a adoptat marţi, 12 martie, revizuirea propusă pentru Directiva privind performanţa energetică a clădirilor, care urmăreşte ca toate clădirile noi să aibă emisii zero începând din 2030, în timp ce clădirile noi, ocupate sau deţinute de autorităţile publice, ar trebui să aibă emisii zero începând din 2028. Conform prevederilor directivei revizuite, statele membre vor trebui să renoveze 16% din clădirile nerezidenţiale cu cele mai slabe performanţe energetice până în 2030, respectiv 26% dintre acestea până în 2033. Pentru a identifica clădirile care intră în această categorie se vor utiliza cerinţele minime de performanţă energetică.
Parcul imobiliar din România nu e lipsit de provocări, însă există numeroase perspective de renovare, consolidare şi consum mai mic de energie. Prin adoptarea de către Senat a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, România a făcut un pas hotărât şi necesar către o mai bună şi performantă eficienţă energetică a fondului construit.
|
