|
primit de la Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO
Conferinţa ,,Inteligenţa artificială - etică şi drepturile omului”
Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului României şi Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, în parteneriat cu Comisia Naţională a României pentru UNESCO, a organizat luni, 8 aprilie 2024, conferinţa,,Inteligenţa Artificială - etică şi drepturile omului", un eveniment interdisciplinar şi dinamic, caracterizat de un concept inovator.
Dezbaterile din cadrul conferinţei s-au axat pe teme esenţiale privind aplicarea drepturilor omului, cum ar fi asigurarea respectării valorilor fundamentale umane, a libertăţilor şi demnităţii fiecărui individ, transparenţa în dezvoltarea algoritmilor şi a sistemelor inteligenţei artificiale, evitarea impactului negativ asupra vieţii private, nediscriminarea şi dreptul la securitate, precum şi necesitatea unor standarde etice comune şi a colaborării internaţionale pentru prevenirea dezvoltării unor tehnologii cu repercusiuni negative la nivel global. De asemenea, s-a discutat despre elaborarea de ghiduri care să asigure o dezvoltare şi implementare responsabilă a inteligenţei artificiale.
În deschiderea conferinţei, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului României şi vicepreşedinte al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, senatorul Remus Negoi, a subliniat rolul esenţial al dezbaterii privind dimensiunea etică a inteligenţei artificiale, mai exact menţionarea modalităţilor concrete care asigură „realizarea echilibrului necesar între drepturile fundamentale ale omului, precum viaţa privată şi dreptul la libertatea de exprimare, şi accesul la informaţie, luând în considerare şi alte valori importante, cum ar fi protecţia consumatorului, inovare şi libertate în afaceri”. Totodată, senatorul Remus Negoi a subliniat, în alocuţiunea sa, şi necesitatea “armonizării legislaţiei noastre cu cea europeană, precum şi implementarea măsurilor din recomandarea UNESCO privind etica inteligenţei artificiale, dar şi cunoaşterea noilor provocări şi implicarea imediată a autorităţilor, începând de la clarificarea aspectelor de reglementare”.
De asemenea, senatorul Remus Negoi a propus participanţilor să includă în discuţii şi legea adoptată de Parlamentul European acum trei săptămâni, act care reglementează utilizarea inteligenţei artificiale (AI), o legislaţie unică în lume care îşi propune să garanteze siguranţa şi respectarea drepturilor fundamentale şi să stimuleze inovaţia. “Legea AI permite utilizarea gratuită a AI cu risc minim. Aceasta include aplicaţii precum jocurile video cu AI sau filtrele de spam. Majoritatea sistemelor AI care sunt, în prezent, în UE se încadrează în această categorie. Odată ce un sistem AI este pe piaţă, autorităţile sunt responsabile de supravegherea pieţei, implementatorii asigurării supravegherii şi monitorizarea umană, iar furnizorii au un sistem de monitorizare post-piaţă”, a menţionat preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului României şi vicepreşedinte al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
Preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, deputatul Ana-Maria Cătăuţă, a precizat, în deschiderea evenimentului, necesitatea reglementării legislative a inteligenţei artificiale. “Inteligenţa artificială trebuie să fie legală, asigurând respectarea tuturor legilor şi a reglementărilor aplicabile. România merge cu paşi siguri către viitor, iar acest lucru se reflectă în numeroasele dezbateri publice intense şi în dorinţa tot mai evidentă de a promulga legi cu privire la inteligenţa artificială. Este un semn clar al angajamentului nostru faţă de inovaţie şi progres, arătând că suntem conştienţi de importanţa şi impactul pe care tehnologia AI îl are şi îl va avea asupra societăţii noastre. Doar aşa ne putem asigura că utilizarea inteligenţei artificiale în România este ghidată de politici solide, principii etice, de respectarea drepturilor omului, promovând în acelaşi timp inovaţia şi dezvoltarea sustenabilă”.
De asemenea, deputatul Ana-Maria Cătăuţă a subliniat rolul esenţial al integrării inteligenţei artificiale în domeniul patrimoniului cultural, al cercetării arheologice şi istorice. „Avem o oportunitate uriaşă de a accelera descoperirile şi interpretările noastre despre trecut, de a conserva şi de a promova bogăţia culturală şi istorică pentru generaţiile viitoare. Uniunea Europeană şi România depun eforturi pentru a-şi păstra toate resursele culturale şi creative în format digital, acumulând datele necesare pentru a pune IA în slujba patrimoniului cultural şi a muzeelor sale”.
Totodată, preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO a făcut un apel la responsabilitate „în dezvoltarea şi utilizarea inteligenţei artificiale, asigurându-ne că viitorul acesteia serveşte omenirea şi respectă demnitatea fiecărei persoane, că este sigură, transparentă, nediscriminatorie, respectând în acelaşi timp şi legislaţia şi drepturile omului”, a precizat deputatul Ana-Maria Cătăuţă.
Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar, Delegat permanent al României pe lângă UNESCO, E.S. Simona-Mirela Miculescu, a transmis, în cadrul conferinţei, că „timp de decenii, în conformitate cu mandatul său unic, UNESCO a condus dezbateri şi negocieri internaţionale pentru a se asigura că evoluţiile rapide înregistrate în ştiinţă şi tehnologie sunt însoţite de garanţii etice solide”. „Organizaţia a stabilit standarde globale, medite să maximizeze beneficiile descoperirilor ştiinţifice, reducând, în acelaşi timp, riscurile care sunt asociate. Creşterea rapidă a tehnologiilor bazate pe utilizarea inteligenţei artificiale a creat, e adevărat, uriaşe posibilităţi în domeniile medicinei, economiei, apărării sau a securităţii şi, desigur, numeroase aplicaţii se regăsesc şi în domeniile de bază ale UNESCO, adică – educaţia, cultura, ştiinţa şi comunicarea. Asistăm la o revoluţie nu doar tehnologică, ci şi una antropoligică, ce transformă în profunzime, zi de zi, viaţa a miliarde de oameni. Aceste schimbări ridică, însă, serioase întrebări etice legate de combaterea discriminărilor şi a stereotipurilor, inclusiv cele legate de gen, de fiabilitatea informaţiilor, de viaţa privată, protecţia datelor, ca şi de apărarea drepturilor omului”, a subliniat E. S. Simona-Mirela Miculescu.
De asemenea, în cadrul evenimentului au susţinut alocuţiuni şi intervenţii: senatorul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă, Eduard Mititelu, secretar de stat, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Madlen Șerban, Secretar General al Comisiei Naţionale pentru UNESCO, Vasile – Aurel Căuş, deputat în cadrul Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, Andrei Luca, director în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Mircea Duţu, Director al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Adrian Bulgaru, Director executiv al Institutului Român pentru Drepturile Omului, Christian Săcărea, prorector Universitatea Babeş-Bolyai, Emilian Mihailov, director - Centrul de cercetare în etică aplicată, Universitatea din Bucureşti, Ioana Mischie, UNATC, Cristian Ducu, Centrul de Cercetare Avansată în Management şi Etică Aplicată (CELTC- RO), Rareş Pădure, student, Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea Politehnica Timişoara, Ana Drăgulinescu, laureată burse private L’Oreal -UNESCO 2023 şi Ana Simona Prică, membră ,,Women for AI – UNESCO”.
Aspectele cheie dezbătute în cadrul conferinţei au vizat următoarele: cum poate fi asigurată transparenţa în procesul de luare a deciziilor al algoritmilor de IA, cine sunt responsabili în cazul unei erori sau a unui prejudiciu cauzat de un sistem de IA, cum pot algoritmii de IA să afecteze drepturile fundamentale, cum ar fi drepturile la confidenţialitate şi liberă exprimare, cum putem preveni şi aborda discriminarea şi biasele în algoritmii de IA, cum ne asigurăm că sistemele de IA sunt protejate împotriva manipulării sau utilizării nefavorabile, care sunt consecinţele potenţiale ale unor sisteme de IA nesigure, cum influenţează IA locurile de muncă şi economia în general, cum putem asigura o tranzitie echitabilă şi inclusivă într-o lume în care IA devine tot mai prezentă, cum sunt protejate datele personale în era IA, ce măsuri pot fi luate pentru a evita abuzurile legate de colectarea şi utilizarea datelor, dacă există un concept de "drept al inteligenţei artificiale, care ar trebui să fie rolul guvernului şi instituţiilor de reglementare în controlul dezvoltării şi utilizării IA, cum putem evita supravegherea excesivă şi încălcările de drepturi în numele securităţii, cum putem creşte nivelul de înţelegere a populaţiei despre IA şi implicaţiile acesteia asupra societăţii, precum şi cum ar trebui să fie adaptate sistemele educaţionale pentru a pregăti oamenii pentru lumea dominată de IA.
|
