|
primită de la domnul deputat Kiss Janos (Grupul parlamentar al PNL)
29 iulie – ziua în care Imnul ne aminteşte de idealurile noastre naţionale
Astăzi, de 29 iulie – Ziua Imnului de stat al României, îmi permit să visez, aşa cum au visat şi înaintaşii noştri care au construit România – deoarece Mica Unire, Independenţa şi Întregirea au fost iniţial doar nişte visuri, nişte scântei în minţile unor idealişti, pe care mulţi contemporani le-au considerat utopii.
Ei bine, la ce visez eu de Ziua Imnului Naţional? În primul rând, la o Românie în care imnul este piesa favorită a tuturor românilor, pentru că le vorbeşte despre România din sufletul lor. La o Românie în care fiecare avem versurile noastre favorite din Imnul Naţional, care ne vorbesc despre ce-i dorim noi României, vorba Poetului. Și tocmai pentru a da un exemplu încep eu, cu versurile mele favorite:
„Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani”.
De ce ţin la versurile acestea? Pentru că îmi vorbesc despre al doilea mare vis al meu, exprimat prin versuri ale Imnului Naţional. Îmi vorbesc despre o Românie care şi-a depăşit statutul marginal şi complexele periferice şi nu doar că face parte din cele mai importante organizaţii internaţionale din lume – inclusiv, pe viitor din OCDE – ci şi contează în mod real în instituţiile cu atribuţii decizionale ale acestora, atât la mesele deciziei cât şi pe coridoarele puterii. O Românie care are puterea de a da lumii oameni de stat capabili să exercite funcţii internaţionale de prim rang, dar care nu uită interesele ţării care i-a trimis acolo. O Românie capabilă să negocieze aranjamentele de securitate dorite, capabilă să-şi proiecteze puterea şi să asigure securitatea şi prosperitatea tuturor românilor, oriunde s-ar afla. Aceasta este soarta la care se vor închina şi (foştii) noştri cruzi duşmani, şi la aceasta visez astăzi, pe versurile din Deşteaptă-te, române!
|
