|
primit de la domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru (neafiliat)
„Am depus un Proiect de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor (BP 730/2024) care vine în sprijinul demersurilor de combatere a fenomenului de corupţie din Camera Deputaţilor şi a preîntâmpinării fenomenului „ethno – business” care a prins amploare la nivelul instituţiei şi împotriva practicilor de dinamizare politică a identităţii etnice.
Totodată, proiectul de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor creează o procedură-filtru împotriva practicilor înşelătoare cu privire la falsa apartenenţă a unor „reprezentanţi” ai unor etnii apărute cu 22 ani în urmă, la aceste grupuri etnice care au un impact bugetar major.
Din practicile de corupţie instituite la nivelul instituţiei, a reieşit că organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu îndeplinesc condiţiile participării la alegeri se regăsesc, totuşi, în procesul electoral, astfel:
1. Uniunea Bulgarilor din Banat – România a fraudat bugetul de stat cu suma de 3.965.383 lei, conform Procesului-Verbal Nr. 166 din 01.02.2018 încheiat de Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş. Uniunea Bulgară din Banat – România, este înregistrată, totodată, cu acelaşi nume, dar cu două numere de înregistrare diferite în Registrul ONG de la Ministerul Justiţiei (nr. 2783/A/2003 şi Nr. 1514/A/2003), cu două rânduri de organe de conducere diferite şi cu două Coduri de Înregistrare Fiscală diferite la Ministerul Finanţelor Publice (nr. 43663464 şi Nr. 49157157), astfel încât nu se ştie care dintre cele două persoane juridice cu acelaşi nume este cea care participă la scrutinul electoral.
2.Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, cu nr. de înregistrare 1371/D/2002 la Registrul ONG de la Ministerul Justiţiei, nu are capacitate de exerciţiu şi nici capacitate de folosinţă pentru o perioadă mai mare de 5 ani, ca urmare a pronunţării Deciziei Nr. 983/08.06.2022 a Tribunalului Constanţa, Secţia a I-a Civilă drept pentru care trebuia dizolvată. De asemenea, această organizaţie nu deţine organe de conducere înregistrate în mod legal care să poată semna în mod valabil documentele organizaţiei.
3. Uniunea Sârbilor din România este o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale sârbe cu două Coduri de Înregistrare Fiscală diferite la Ministerul Finanţelor Publice (Nr. 50412431 şi Nr. 4881721), astfel încât nu se ştie care dintre cele două persoane juridice cu acelaşi nume şi cu două coduri de înregistrare fiscală, este cea care participă la scrutinul electoral.
4. Asociaţia Liga Albanezilor din România este o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale albaneze apărută in 2002, cu două Coduri de Înregistrare Fiscală diferite la Ministerul Finanţelor Publice (Nr. 12351536 şi Nr. 42234015), astfel încât nu se ştie care dintre cele două persoane juridice cu acelaşi nume şi cu două coduri de înregistrare fiscală este cea care participă la scrutinul electoral.
5. Uniunea Culturală a Rutenilor din România apărută în 2002 şi este înregistrată cu acelaşi nume dar cu două numere de înregistrare diferite în Registrul ONG de la Ministerul Justiţiei (Nr. 13/A/2000 şi Nr. 41/D/2000), astfel încât nu se ştie care dintre cele două persoane juridice cu acelaşi nume este cea care participă la scrutinul electoral.
6. Asociaţia Macedonenilor din România apărută în 2002 şi este înregistrată cu acelaşi nume dar cu două numere de înregistrare diferite în Registrul ONG de la Ministerul Justiţiei (Nr. 2709/A/2003 şi Nr. 270/PJ/2002), astfel încât nu se ştie care dintre cele două persoane juridice cu acelaşi nume este cea care participă la scrutinul electoral.
7.Uniunea Democrată Maghiară din România, potrivit principiului egalităţii de tratament, trebuie să îşi definească calitatea de participant la alegerile parlamentare, întrucât, această este o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale maghiare, iar pe de altă parte este tratata ba ca partid parlamentar european, fiind finanţat de la bugetul Uniunii Europene, ba ca partid politic parlamentar românesc. Nu în ultimul rând, nu este clară situaţia privind tratamentul din punct de vedere juridic al acestei entităţi, cu atât mai mult cu cât deconturile sumelor de bani cheltuite cu titlu de cheltuieli electorale sunt decontate de către Autoritatea Electorală Permanentă prin contul prevăzut la Art. 38 din Legea 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale şi de către Autoritatea Electorală Europeană a Parlamentului European (The Authority for European Political Parties and European Political Foundations), organizaţia primind, la nivel naţional, deja finanţare de la Guvernul României prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, astfel încât nu se ştie care dintre cele trei forme de organizare cu acelaşi nume este cea care participă la scrutinul electoral pentru alegerile parlamentare.”
Nu în ultimul rând, importanţa Proiectului de Hotărâre de modificare a Regulamentului a Camerei Deputaţilor este unul vital bunei funcţionări a instituţiei Parlamentului României, întrucât nu există niciun mecanism de prevenţie împotriva practicilor care au şubrezit încrederea în instituţia etalon a Statului Român şi împotriva cărora este necesar a se manifesta toleranţă zero.
|
