|
primită de la domnul deputat Kiss Janos (Grupul parlamentar al PNL)
Bucovina, Regina inimilor noastre
La 28 noiembrie 1918, într-o zi pe care eu, personal, prefer să mi-o imaginez însorită şi călduroasă (pentru că lumină şi căldură îmi aduce în inimă gândul la Bucovina), decât rece şi ploioasă ori cu ninsoare, cum probabil a fost, Congresul General al Bucovinei a adoptat, la Cernăuţi, hotărârea privind "Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României”.
O lună şi o zi mai târziu, Parlamentul de la Bucureşti, întrunit într-o şedinţă solemnă precum momentul acesta, a confirmat Unirea Bucovinei cu patria mamă, iar peste două zile, Maiestatea Sa Regele Ferdinand I, Întregitorul României, a consfinţit, prin Decret Regal, actul Unirii, act ale cărui efecte ar fi trebuit să se producă ‘pe vecie”, aşa cum chiar textul său o menţionează.
Numai că vecia a durat în jur de 22 ani, pentru că, în anul de tristă amintire 1940, Rusia, această vecină veşnic hrăpăreaţă de la Răsărit, a răpit României jumătatea de nord a provinciei bucovinene împreună cu Basarabia şi Ținutul Herţa. Nu doar trist, ci şi frapant a fost acest act al Rusiei de sfâşiere a trupului României Mari, întrucât Rusia nu putea invoca nici măcar pretinsele-i drepturi istorice asupra Bucovinei, ea nestăpânind niciodată, până în acel moment, respectiva provincie, patrie a unor lumini ale neamului românesc precum Iancu Flondor şi loc de odihnă veşnică a lui Aron Pumnul.
De aceea, de atunci şi până astăzi, dorinţa mea este ca, la fiecare sărbătorire a Zilei Bucovinei, să ne amintim din ce motiv nu mai putem sărbători această zi împreună cu fiii poporului nostru din Cernăuţi sau Hotin şi să nu mai dăm crezare pe vecie vorbelor mincinoase ale Rusiei care pretinde că pretenţiile sale teritoriale ar avea vreo limită. Din contră, să ne amintim cât de volatile sunt aceste limite şi să milităm pentru ca românii din Bucovina să se bucure, alături de întreaga Ucraină, de beneficiile securitare ale apartenenţei la NATO, ca Bucureştiul şi Cernăuţiul să se afle din nou sub aceeaşi umbrelă de securitate!
|
