|
primită de la domnul deputat Nicolae-Adrian Bara (Grupul parlamentar al PSD)
Programul naţional de tratament al surdităţii trebuie susţinut şi extins în continuare
Atât din postura de medic, cât şi din cea de membru al Comisiei pentru sănătate şi familie, salut iniţiativa Ministerului Sănătăţii de a extinde şi de a suplimenta bugetul Programului naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile.
Momentan, în cadrul acestui program sunt înscrise un număr de 186 de maternităţi, din totalul celor 230 existente în ţara noastră.
Hipoacuzia sau surditatea reprezintă cel mai frecvent defect senzorial care afectează toate grupele de vârstă, dar surditatea infantilă are consecinţe dintre cele mai grave din cauza impactului important asupra limbajului, dezvoltării cognitive şi psihoafective a copilului.
Incidenţa hipoacuziei este de 1,25-3 cazuri la 1.000 de nou-născuţi. În România este estimat un număr de 2 milioane de persoane care suferă de această afecţiune.
Din cauza faptului că un nou născut cu surditate se comportă similar cu un copil cu auz normal, în lipsa unui program de screening în prima lună, depistarea afecţiunii se face tardiv, pentru că părinţii sesizează problema lipsei vorbirii şi se adresează medicului abia când copilul are în jur de 19 luni.
Este foarte important ca diagnosticul surdităţii să fie pus cât mai precoce pentru ca recuperarea auzului şi integrarea copilului să aibă loc cât mai devreme şi să nu îi fie afectate performanţele cognitive şi lingvistice. De aceea, screening-ul auditiv şi testele genetice pentru tulburările de auz ar trebui să facă parte din programul de evaluare a oricarui nou născut.
De asemenea, este necesară realizarea unei baze de date la nivel naţional, astfel încât să putem avea o radiografie la zi a necesităţilor reale şi să putem finanţa alocarea resurselor pentru protezarea auditivă, precum şi pentru finanţarea sesiunilor de pregătire a personalului implicat în realizarea screening-ului.
|
