|
primită de la doamna deputat Raisa Enachi (Grupul parlamentar SOS România)
Fântâna Albă este un simbol al sacrificiului şi rezistenţei românilor
Masacrul de la Fântâna Albă, petrecut pe 1 aprilie 1941, rămâne o pagină neagră în istoria poporului român şi un act de barbarie care a marcat profund destinul unui întreg neam.
Este un act de cruzime care a lăsat urme adânci în memoria noastră colectivă şi care, prin durerea şi suferinţa sa, ne aminteşte de umilinţele şi sacrificiile unui popor care, în faţa unui regim străin, a luptat pentru supravieţuire şi libertate.
Astăzi, la 84 de ani de la acel masacru, ne plecăm frunţile în faţa memoriei celor care au pierit acolo şi a familiilor lor, care au rămas cu răni ce nu s-au vindecat niciodată.
La Fântâna Albă, mii de români au fost întâmpinaţi nu cu libertate, ci cu gloanţe, în timp ce încercau să fugă din calea ocupaţiei sovietice. A fost o acţiune brutală de reprimare a celor care voiau doar să trăiască liberi, păstrându-şi identitatea şi valorile. Fântâna Albă a devenit, astfel, un simbol al răzbunării nemiloase şi al unui genocid uitat de cei care ar fi avut datoria de a-l comemora.
Astăzi, evocăm durerea celor care nu şi-au mai putut împlini visul reîntregirii şi ne amintim de suferinţele care, deşi trecute sub tăcere prea mult timp, nu pot şi nu trebuie să fie şterse din memoria colectivă a neamului românesc. Este datoria noastră să cinstim memoria acestor victime nevinovate şi să veghem ca asemenea tragedii să nu se mai repete vreodată.
Libertatea şi demnitatea stau la temelia existenţei noastre ca popor, iar orice act de abuz şi opresiune trebuie condamnat fără ezitare.
În faţa unei asemenea crime împotriva omenirii, avem obligaţia de a rămâne uniţi, de a nu uita istoria şi de a păstra vie flacăra celor care au murit pentru ca noi să putem trăi astăzi în demnitate, pe pământul nostru. Fântâna Albă va rămâne veşnic un simbol al rezistenţei şi al sacrificiilor neînţelese, iar prin cinstirea acestui loc sacru arătăm că adevărul nu poate fi îngropat – ci trebuie transmis mai departe, din generaţie în generaţie.
Dumnezeu să-i odihnească pe toţi cei care au căzut atunci şi să ne înveţe să preţuim pacea, respectul şi unitatea!
|
