|
primită de la doamna deputat Raisa Enachi (Grupul parlamentar SOS România)
425 de ani de la prima Unire
O lecţie de curaj, viziune şi identitate naţională
Astăzi, 27 mai, rememorăm un moment istoric de mare profunzime pentru identitatea noastră naţională, prima unire a celor trei ţări româneşti – Țara Românească, Transilvania şi Moldova, sub conducerea voievodului Mihai Viteazul.
Într-o epocă marcată de instabilitate, de jocuri de putere şi de dominaţie străină, Mihai Viteazul a avut curajul unei viziuni care a depăşit graniţele vremii sale, unirea românilor într-un singur stat. A fost un act cu o valoare simbolică uriaşă, pentru prima dată, ideea de unitate românească a prins contur politic. Această unire nu a fost doar o strategie militară sau administrativă, ci expresia unei dorinţe profunde de libertate, de afirmare a unei identităţi comune, de recunoaştere a apartenenţei la acelaşi neam, la aceeaşi limbă, cultură şi credinţă.
Astăzi, la 425 de ani distanţă, românii de pe ambele maluri ale Prutului simt încă ecoul acelui vis de unitate. Din păcate, în locul unei voinţe comune, vedem prea des ezitare, interese ascunse, lipsă de coerenţă şi un deficit de curaj politic.
Ce ne lipseşte? Ne lipseşte coeziunea, conştiinţa profundă că suntem acelaşi popor, ne lipseşte demnitatea în acţiune, nu doar în discurs. Ne lipseşte curajul pe care Mihai Viteazul l-a avut atunci când nimeni nu-i dădea şanse. Ne lipseşte voinţa de a privi peste Prut ca spre o parte din noi, nu ca spre un teritoriu „vecin”.
Unirea de la 1600 rămâne o lecţie vie, nimic durabil nu se clădeşte fără sacrificiu, fără viziune şi fără asumare. Adevărata unire se face mai întâi în suflet şi în conştiinţă, apoi în fapte.
Să nu lăsăm ca idealurile trecutului să rămână doar pagini din manual. Să le transformăm în repere pentru viitor.
La mulţi ani tuturor celor care simt româneşte!
|
