|
primită de la doamna deputat Rodica Plopeanu (neafiliat)
4 iulie – România, NATO şi parteneriatul transatlantic
Există în istoria omenirii momente în care ideile capătă o forţă mai mare decât armatele. 4 iulie 1776 a fost un astfel de moment. A fost ziua în care un grup de oameni curajoşi, într-o lume dominată de imperii, a decis să afirme puterea libertăţii şi a dreptului la autodeterminare. Și, într-adevăr, ceea ce s-a născut atunci nu a fost doar o nouă naţiune, ci şi un model de demnitate civică şi responsabilitate istorică.
România de astăzi se regăseşte în această viziune. Suntem parte a acelei lumi care a ales libertatea ca fundament, nu ca excepţie. Iar locul nostru în NATO este expresia acestui angajament. Este poziţia unei ţări care şi-a câştigat dreptul de a fi partener egal în cea mai puternică alianţă de securitate din istorie.
Valorile în care au crezut liderii care au consolidat lumea liberă – solidaritatea, unitatea şi responsabilitatea comună – definesc şi misiunea NATO. Această alianţă nu înseamnă doar tratate sau baze militare. Înseamnă încredere reciprocă, asumare şi respect. Înseamnă că România nu este singură în faţa incertitudinilor, ci parte dintr-un scut construit de naţiuni care împărtăşesc aceleaşi idealuri – libertate, stat de drept, demnitate umană.
România încă are multe de realizat; drumul înainte este plin de reforme esenţiale şi provocări de trecut. Cu toate acestea, în mijlocul acestor încercări, există oameni care înţeleg profund responsabilitatea, onoarea şi datoria faţă de ţară. Oameni care muncesc cu seriozitate, apără valorile democraţiei şi, zi de zi, construiesc cu răbdare şi hotărâre viitorul unei Românii care îşi afirmă locul în familia lumii occidentale.
Credinţa în acţiunea concretă, în folosirea eficientă a resurselor şi în angajamentul individual pentru binele colectiv – idealuri promovate de liderii vizionari ai lumii democratice – sunt azi parte din realitatea noastră. România are capacitatea de a face exact asta. Cu resursele pe care le are şi cu voinţa celor care cred în destinul nostru european şi atlantic, România îşi respectă angajamentele.
În structurile NATO, în parteneriatul cu Statele Unite, în misiunile internaţionale, vocea noastră este susţinută de fapte, nu doar de declaraţii. Iar când suntem prezenţi, suntem acolo nu din obligaţie, ci din convingere.
Un alt principiu de durată, susţinut de cei care au întemeiat lumea democratică modernă, este acela că pacea durabilă nu poate exista fără o pregătire responsabilă şi fără alianţe solide. În secolul XXI, acest principiu capătă o dimensiune colectivă: pacea se construieşte prin parteneriate, prin prezenţă şi prin loialitate între naţiuni. România şi-a înţeles bine acest rol. Iar relaţia noastră cu Statele Unite ale Americii este dovada vie că o ţară aflată la graniţele Europei poate fi un bastion de stabilitate şi încredere.
De la visul fondatorilor americani până în prezent, libertatea nu a fost niciodată un drum comod. A fost un drum care a cerut curaj, sacrificiu şi viziune. Aşa cum au înţeles marii lideri ai democraţiei, istoria îi preţuieşte pe cei care aleg responsabilitatea, nu confortul. România nu s-a retras niciodată din faţa responsabilităţii colective. A urmat calea mai grea, dar justă – cea a solidarităţii, a progresului şi a implicării asumate în cadrul NATO.
4 iulie este pentru noi o piatră de hotar care ne aduce aminte că libertatea nu trebuie niciodată luată ca un lucru de la sine înţeles. Trebuie să o preţuim cu grijă, să o apărăm cu tărie şi să o transmitem mai departe celor care vor veni după noi.
La mulţi ani Statelor Unite ale Americii!
La mulţi ani parteneriatului transatlantic!
La mulţi ani României – parte vie a lumii libere!
|
