|
primită de la doamna deputat Mariana Vârgă (neafiliat)
Bunurile proprietate publică, potrivit art. 136 alin. 4 din Constituţie, “sunt inalienabile”
I. Prin Pachetul 2 de măsuri fiscale, Guvernul României propune reforme în companiile de stat şi autorităţi de reglementare, având ca obiect, printre altele, reforma autorităţilor autonome şi creşterea eficienţei companiilor de stat, atragerea de capital privat şi implicarea pieţei de capital. Ideea principală este aceea a diminuării suveranităţii economice prin faptul că unele regii şi companii publice (ex: apă, transport local, energie), ar putea fi listate la bursă, permiţând investitorilor privaţi să cumpere acţiuni.
În calitate de deputat al Statului Român, susţin ideea reformelor, dar, indiferent de tipul bursei (valori mobiliare, materii prime, energie etc.), bunurile publice nu pot fi listate, pentru că nu pot fi comercializate şi rămân permanent în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, la dispoziţia cetăţenilor români!
Potrivit art. 136 alin.4 din Constituţie, inalienabilitatea bunurilor care constituie obiect al dreptului de proprietate publică impune nu numai soluţia interdicţiei înstrăinării lor, ci, ca o consecinţă, imposibilitatea dobândirii acestora de către terţi prin oricare alt mod de dobândire reglementat de lege. Mai exact, bunurile proprietate publică au următoarele caracteristici juridice:
1. Nu pot fi vândute sau înstrăinate prin acte obişnuite.
2. Nu pot fi folosite în garanţie pentru datorii.
3. Pot fi întrebuinţate temporar sau concesionate, dar proprietatea rămâne publică.
4. Nu pot fi listate la bursa de valori sau alte pieţe financiare.
În acest cadru legal, scopul inalienabilităţii bunurilor proprietatea statului, vizează: protejearea interesului public, asigurarea faptului că bunurile necesare pentru servicii publice (şcoli, spitale, drumuri) rămân în proprietatea comunităţii, prevenirea abuzurilor şi a pierderii patrimoniului public.
II. Totodată, prin dispoziţiile art. 135 alin.2 litera d din Constituţia României, se instituie obligaţia statului de a asigura exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul national. Drept urmare, pentru asigurarea exploatării resurselor naturale în concordanţă cu interesul national, statul trebuie să asigure crearea cadrului favorabil pentru valorificarea în sensul exploatării a tuturor factorilor de producţie, iar nu pentru înstrăinarea lor!
În calitate de deputat al Statului Român, aflat în serviciul poporului, susţin ideea reformelor, dar, indiferent de tipul bursei (valori mobiliare, materii prime, energie etc.), bunurile publice nu pot fi listate, pentru că nu pot fi comercializate şi rămân permanent în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, şi pentru următoarele argumente:
Argumente economice:
Pierderea controlului asupra resurselor strategice – odată vândute, statul nu mai decide ce se întâmplă cu sectoare vitale precum energie, transport sau telecomunicaţii.
Profitul pleacă în afara ţării – dacă investitorul este străin, mare parte din câştiguri nu se mai reinvestesc local, ci sunt repatriate.
Preţuri mai mari pentru consumatori – în lipsa controlului public, companiile private urmăresc în primul rând maximizarea profitului, nu accesibilitatea serviciilor.
Argumente sociale:
Pierderea locurilor de muncă – privatizările sunt adesea urmate de restructurări masive.
Inechitate socială – statul poate asigura servicii accesibile pentru toată populaţia, în timp ce o companie privată poate discrimina între clienţii profitabili şi cei mai vulnerabili.
Argumente politice şi strategice:
Diminuarea suveranităţii economice – dependenţa de firme private sau de capital străin poate limita capacitatea statului de a lua decizii independente.
Riscul corupţiei – procesul de privatizare poate fi netransparent, cu vânzări subevaluate şi avantaje pentru grupuri de interese restrânse.
Interesul pe termen scurt vs. cel pe termen lung: listarea poate duce la pierderi de control asupra serviciilor publice
Concluzie:
Regiile autonome nu pot fi listate la bursă, deoarece bunurile strategice nu mai sunt protejate, iar reformele Guvernului ar trebui să se concentreze pe atragerea capitalului privat în companii publice, nu pe vânzarea patrimoniului public!
|
