|
primit de la preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, domnul deputat Mircea Roşca (Grupul parlamentar al PNL)
Dezbatere în Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării privind măsurile de protecţie a copiilor români instituţionalizaţi în străinătate
Astăzi, 7 octombrie a.c., a avut loc şedinţa Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, având pe ordinea de zi următoarea temă de maximă importanţă: protejarea drepturilor copiilor cetăţeni români în cadrul procedurilor de instituţionalizare sau plasament forţat în străinătate.
Această temă delicată priveşte direct obligaţiile statului român faţă de propriii cetăţeni şi capacitatea instituţiilor noastre de a reacţiona eficient atunci când drepturile copiilor români sunt ameninţate în alte state.
Mă bucur că la această şedinţă au participat reprezentanţi ai instituţiilor statului, care şi-au arătat deschiderea pentru dialog şi disponibilitatea de a contribui la conturarea unor soluţii reale şi aplicabile. Iar în urma discuţiilor cu instituţiile prezente, a rezultat clar că este nevoie de un efort comun, coerent şi permanent pentru protejarea copiilor români din afara graniţelor nu poate fi tratată ocazional, ci trebuie să devină o prioritate asumată la cel mai înalt nivel. România are obligaţia constituţională şi morală de a garanta fiecărui copil dreptul la familie, la identitate şi la o viaţă demnă, indiferent unde se află. Este esenţial ca această temă să nu rămână doar la nivel declarativ, ci să fie urmată de acţiuni ferme, coordonate şi susţinute pe termen lung.
În acest sens, considerăm că se impune crearea unui departament interministerial de intervenţie, care să permită reacţii imediate atunci când un copil român este supus unui abuz instituţional. În paralel, ambasadele şi consulatele trebuie să fie sprijinite cu personal de specialitate – avocaţi, jurişti, psihologi şi asistenţi sociali – capabili să ofere consiliere şi sprijin real familiilor afectate.
De asemenea, credem că trebuie regândit modul în care sunt informate familiile româneşti din diaspora cu privire la drepturile şi obligaţiile lor în ţările gazdă, pentru a preveni astfel de situaţii înainte ca ele să degenereze în conflicte cu autorităţile locale. Educaţia juridică, consilierea preventivă şi colaborarea cu organizaţiile româneşti din străinătate pot face diferenţa între o familie salvată şi un copil pierdut în sistem.
În concluzie, dezbaterea de astăzi a constituit un pas important spre consolidarea cooperării instituţionale şi identificarea unor soluţii concrete pentru protejarea drepturilor copiilor români aflaţi în străinătate.
În acest sens, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării va coresponda cu europarlamentarii români, pentru a promova modificarea legislaţiei europene în direcţia unei protecţii sporite a copiilor români aflaţi în situaţii delicate, astfel încât dreptul lor la familie şi la identitate culturală să fie garantat indiferent de statul în care se află.
Totodată, se impune constituirea unei platforme naţionale sau a unei baze de date comune între instituţiile abilitate, care să permită semnalarea rapidă a acestor cazuri, centralizarea informaţiilor şi facilitarea intervenţiilor coordonate. Un astfel de instrument trebuie să fie accesibil cetăţenilor români din diaspora, pentru ca aceştia să poată transmite direct sesizări, documente şi informaţii relevante, în vederea soluţionării cât mai rapide a situaţiilor vulnerabile.
Nu în ultimul rând, este necesară realizarea unor campanii de informare de către Departamentul Românilor de Pretutindeni, dedicate românilor care doresc să muncească în străinătate, prin care aceştia să primească informaţii specifice pentru fiecare stat privind legislaţia locală, drepturile şi obligaţiile lor.
La dezbaterea de astăzi au fost prezenţi reprezentanţi ai principalelor instituţii cu atribuţii în domeniu – Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Justiţiei, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, precum şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Discuţiile au fost consistente, iar concluziile au evidenţiat nevoia unei abordări unitare şi a unui mecanism de intervenţie eficient între instituţiile statului român. Aceste direcţii vor fi urmărite în continuare de către comisie, pentru ca statul român să devină un sprijin real pentru toţi copiii şi familiile sale, indiferent de graniţele geografice.
|
