|
primită de la domnul deputat Mircea Fechet (Grupul parlamentar al PNL)
Propunerea deputatului liberal Mircea Fechet pentru însănătoşirea economiei: ofensivă naţională împotriva muncii la negru
Mircea Fechet denunţă amploarea îngrijorătoare a muncii nedeclarate din România şi cere măsuri ferme de descurajare, inclusiv publicarea unei "liste a ruşinii" cu firmele care au fost depistate că au angajaţi fără forme legale.
Deputatul Mircea Fechet atrage atenţia că România se confruntă cu un fenomen periculos şi adânc înrădăcinat în economie, munca ilegală, despre care susţine că sfidează statul, păcăleşte bugetul şi condamnă milioane de români la un prezent incert şi un viitor fără protecţie socială. Liberalul face referire la acele sectoare unde munca fără contract a devenit o practică (industria prelucrătoare, construcţii, comerţ, agricultură), încurajată atât de lipsa unei reacţii ferme a autorităţilor, cât şi de teama oamenilor de a rămâne fără venit. În condiţiile în care unele estimări indică între 1,9 şi 2 milioane români care muncesc la negru, Mircea Fechet avertizează că "fabricile de sclavi" nu doar că încalcă legea, dar - prin neplata corectă a contribuţiilor - pun o presiune uriaşă pe sistemul public.
«Există găuri negre în economie - cu efecte de amploare, care scapă măsurătorilor oficiale - unde zeci de miliarde lei dispar anual, drepturile oamenilor se evaporă, iar legea pătrunde prea puţin şi prea rar. Mă refer la acele domenii de activitate în care, în spatele unor angajatori care ocolesc taxele şi contribuţiile către stat, se află adevărate "fabrici de sclavi" care muncesc fără contract şi sunt plătiţi la mica înţelegere, de cele mai multe ori nici măcar la nivelul salariului minim pe economie.
În construcţii, comerţ, industria prelucrătoare şi agricultură, această practică s-a înţelenit pe terenul unui mit propagat mai ales printre cei necalificaţi, care ajung să fie exploataţi de teama de a nu rămâne în afara pieţei, cu buzunarul gol. O dovedeşte fiecare descindere în teren a Inspecţiei Muncii, care scoate la lumină sute de cazuri de oameni care lucrează fără forme legale - cel mai recent, 530 lucrători de la o fabrică de curierat din Capitală.
Munca la negru şi munca la gri (artificiul prin care angajatorul plăteşte mai puţine taxe la stat pentru un salariu oficial mic, iar diferenţa o dă angajatului în plic) au devenit normă pentru unii patroni. În acelaşi timp, milioane de lucrători îşi riscă sănătatea şi îşi pierd viitorul, pentru că sunt penalizaţi la anii de vechime şi sunt condamnaţi la pensii simbolice. Cu toţii rămân, de fapt, în grija statului, care trebuie să compenseze pagubele cauzate de patronii de sclavi.
E o înşelătorie dublă: statul este păcălit, iar angajatul devine din ce în ce mai vulnerabil.
Estimări ale unor economişti indică faptul că între 1,9 şi 2 milioane români muncesc fără forme legale. Dacă raportăm aceste numere la cele 6,74 milioane contracte individuale de muncă active, conform unei situaţii din aprilie, putem înţelege adevărata proporţie a fenomenului: unul din patru români lucrează la negru. Dublu faţă de media din Uniunea Europeană.», a spus Mircea Fechet, care a avansat propuneri pentru combaterea muncii ilegale bazate pe trei piloni: controale mai eficiente, digitalizare şi sprijin pentru angajaţi.
Deputatul susţine că, în contextul în care Inspecţia Muncii depistează anual sub 1% din numărul de persoane care lucrează fără forme legale vehiculat în estimările publice, înăsprirea sancţiunilor este salutară şi trebuie urmată de măsuri de descurajare. Mircea Fechet propune publicarea listei cu firmele sancţionate pentru utilizarea muncii nedeclarate, pentru ca românii să ştie în orice moment cine profită de pe urma muncitorilor la negru şi cine încalcă legea în mod sistematic.
«Munca nedeclarată reprezintă o nedreptate socială care hrăneşte economia subterană, pune presiune pe bugetul de stat în fiecare zi şi slăbeşte încrederea oamenilor cinstiţi, de bună-credinţă, angajaţi şi antreprenori.
Pentru ca planul de reformă fiscală propus de premierul Ilie Bolojan să însănătoşească economia, să aducă eficienţă în colectare şi echitate socială, trebuie să includă o ofensivă naţională împotriva muncii la negru. Datele de la Ministerul Muncii şi Inspecţia Muncii arată că, în urma controalelor din ultimii doi ani, au fost descoperite sub 1% persoane fără forme legale din numărul total avansat în estimările publice (în jur de 9.000 lucrători / an).
Salut iniţiativa Guvernului de a-i sancţiona mai dur pe cei care îşi construiesc afaceri pe spatele muncitorilor la negru şi cred că astfel de măsuri trebuie să fie dublate, dincolo de controale mai dese în teren şi susţinute de tehnologie de ultimă generaţie, de sprijin real pentru ca angajaţii să-şi cunoască şi să-şi ceară drepturile. De asemenea, susţin publicarea unei "liste a ruşinii" cu patronii care sunt prinşi exploatând muncitori. Transparenţa este un instrument de descurajare, iar românii au dreptul să ştie cine profită de pe urma muncii nedeclarate şi cine încalcă legea în mod sistematic.
Ca liberal, cred în libertatea economică şi în sprijinirea antreprenoriatului. Dar libertatea nu trebuie confundată cu abuzul, iar business-ul nu trebuie să fie un paravan pentru exploatare.
Ofensiva împotriva muncii la negru trebuie să însemne un efort comun între instituţii, angajatori şi angajaţi, pentru ca România să devină ţara unde munca cinstită este respectată şi reprezintă norma, nu excepţia.», a transmis deputatul Mircea Fechet în cadrul unei declaraţii susţinute în Parlament.
|
