|
primită de la doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu (Grupul parlamentar SOS România)
Ziua Internaţională a Organizaţiei Naţiunilor Unite
Acum 80 de ani, marile puteri ale lumii au hotărât să facă un pas important în asigurarea păcii mondiale, prin semnarea Cartei Naţiunilor Unite.
Important este că, statele semnatare de atunci, sunt tocmai cele care au avut rol major de-a lungul istoriei în marile conflagraţii.
Ce s-a întâmplat însă cu principiile prevăzute de Carta O.N.U.? Acelaşi lucru care s-a întâmplat cu multe din tratatele încheiate: scopul creării lui a fost deviat, pentru a servi intereselor unuia sau mai multor state, sau pentru a putea fi unealta de manipulare a unei părţi interesate.
Încă o dată aţi adus noţiunea de pace în derizoriu. Astăzi, nu se mai duce lupta pentru pace, ci pentru supremaţie. Pentru acapararea resurselor geografice, ale subsolului şi a celor umane. Pentru că ne-am întors într-o formă cizelată de sclavagism, în care noi, cetăţenii europeni, trebuie să muncim, să plătim taxe pentru a îndestula traiul şi dezmăţul celor de la conducerea ţărilor sau a Uniunii Europene.
Domnilor politicieni, ţările nu sunt nişte organisme statale care se vând ieftin la colţ de stradă. Aţi dezumanizat societatea, aţi convertit-o la vanitate, nepăsare şi consumerism total.
Vă aduc aminte că unul din principiile Cartei O.N.U spune că:
ART. 2
1.Organizaţia este întemeiată pe principiul egalităţii suverane a tuturor membrilor ei.
2.Toţi Membrii Organizaţiei vor rezolva diferendele lor internaţionale prin mijloace paşnice, în aşa fel încât pacea şi securitatea internaţionala, precum şi justiţia să nu fie puse în primejdie.
Cum a rezolvat U.E. aceste conflicte? A instigat la ură interrasială, la discriminare, la asuprirea omului de către om, la genocid. Susţinerea necondiţionată a unui război care face sute de mii de victime, dorinţa de înarmare continuă, este în fapt, o clară declaraţie de razboi şi ne duce cu gândul că, singurul scop şi interes este ca industria de armament să triumfe financiar, iar populaţiile să sărăcească. Sunt convinsă că, în curând, se va folosi şi retorica armelor nucleare ca variantă de prevenţie a unui razboi.
Franţa, Germania susţin cu ardoare narativul continuării acestui război aflat la graniţa cu România, din dorinţa mişelească de a-şi lua revanşa pentru înfrângerile suferite de-a lungul istoriei. Unde este însă egalitatea şi suveranitatea prevăzute în acest document? De ce se ezită în condamnarea războaielor care au loc nu doar în Ucraina, ci şi în Orientul Mijlociu? Respectul faţă de viaţă, faţă de fiinţa umană, trebuie să primeze.
Nu, domnilor de la guvernare (sperăm cât mai scurtă), noi nu dorim război, noi ne dorim PACE. Și ne vom apăra pacea prin toate mijloacele posibile, indiferent cât ne veţi ameninţa, şantaja sau aresta. Nu puteţi aresta credinţa, speranţa şi sufletul omului.
Dumnezeu să aducă pacea peste noi!
|
