|
primită de la domnul deputat Mircea Fechet (Grupul parlamentar al PNL)
O reformă corectă a administraţiei publice locale nu trebuie să penalizeze zonele deja pedepsite prin decalajele de dezvoltare influenţate de la centru
Fostul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, semnalizează urgenţa unei reforme reale a administraţiei publice locale, care să asigure un echilibru corect între eficienţa instituţională şi dezvoltarea echitabilă a comunităţilor din România.
Deputatul Mircea Fechet atrage atenţia, din Parlament, asupra importanţei de a corela procesul de reformă la nivelul administraţiei publice locale cu obiectivul de reducere a inegalităţilor de dezvoltare dintre regiunile României. Liberalul, care citează un raport recent al Curţii de Conturi, afirmă că actualul sistem administrativ este "depăşit, funcţionează mai mult din inerţie şi nu mai poate oferi oamenilor servicii publice de calitate", dar şi că nu mai corespunde realităţilor economice, demografice şi sociale. În condiţiile în care aproape trei sferturi dintre localităţile mici din România depind în mod semnificativ de sprijinul financiar guvernamental, iar unele situaţii sunt critice în privinţa resurselor financiare şi a capacităţii administrative, Mircea Fechet susţine că reforma iniţiată de premierul Ilie Bolojan nu mai trebuie întârziată.
«Administraţia publică locală reprezintă coloana vertebrală a României moderne. Este cea care leagă statul de cetăţean, politicile publice de viaţa de zi cu zi, programul de guvernare de realitate. Dacă această coloană este slăbită, întregul corp al statului devine rigid, ineficient şi dezechilibrat. Aşa se vede, de fapt, pe radiografia administraţiei publice locale, conform celui mai recent raport de audit realizat de Curtea de Conturi pentru perioada 2021 - 2023.
O radiografie care confirmă ceea ce noi, liberalii, am spus constant: structura administrativă actuală nu mai reflectă realitatea din teren, iar până nu reuşim să resetăm ceasul României în fiecare comunitate, nu vom putea vorbi despre eficienţă, performanţă şi echitate, ci despre blocaj, risipă şi vulnerabilitate.
La nivelul anului 2023, de exemplu, doar 27% dintre comune şi 34% dintre oraşele mici au reuşit să se finanţeze din venituri proprii în proporţie mai mare de 50%. Asta înseamnă că aproape trei sferturi dintre localităţile mici din România nu ar putea funcţiona fără sprijinul guvernamental anual, multe primării nu ar putea să-şi plătească salariile, să-şi întreţină sediile ori să ofere servicii publice de bază.
Mai mult de atât, arhitectura administraţiei locale nu mai corespunde cu noile realităţi demografice. În zone ale ţării unde lipsesc investiţiile în infrastructură şi economia e aproape inexistentă, satele şi comunele se golesc de la un an la altul. Peste jumătate dintre oraşele din România (119 din 216) nu mai ating pragul minim de 10.000 locuitori, cerut de lege pentru statutul de oraş. În acelaşi timp, 432 comune au sub 1.500 locuitori, iar unele situaţii sunt critice în privinţa resurselor financiare şi a capacităţii administrative, concluzionează raportul Curţii de Conturi.», a spus Mircea Fechet, care a subliniat că dezechilibrele administrative au consecinţe directe asupra calităţii vieţii oamenilor.
În acest context, deputatul avertizează că viitorul României depinde de voinţa politică de a face o reformă de substanţă, bazată pe redefinirea criteriilor de clasificare a localităţilor, consolidarea capacităţii administrative şi dezvoltarea serviciilor publice digitale, prin colaborarea între unităţi administrativ-teritoriale. Mircea Fechet menţionează că această reformă trebuie implementată folosind criterii care să nu dezavantajeze zonele afectate istoric de lipsa efectului multiplicator al marilor investiţii în infrastructură, investiţii care abia acum îşi fac apariţia.
«Aceasta este consecinţa unui sistem depăşit, care funcţionează mai mult din inerţie decât din strategie, şi care nu poate oferi oamenilor servicii publice de calitate în procent absolut. Iar atunci când diferenţele dintre mediul urban şi cel rural sunt adânci şi dureroase nu mai vorbim doar despre probleme administrative, ci şi despre costuri sociale: 12% dintre comune nu au medic de familie, 24% nu au farmacii, iar jumătate nu au cabinet stomatologic.
România pe care vrem să le-o lăsăm copiilor noştri depinde de cum regândim acum structura administrativ-teritorială, de cum propunem noi criterii de clasificare a localităţilor, de cum încurajăm colaborarea între UAT-uri pentru servicii publice mai bune, inclusiv digitalizate, şi cu costuri mai mici.
Toate acestea, aplicând o grilă care să nu penalizeze zonele neglijate de marile investiţii în infrastructură şi efectul de multiplicare a acestora în ani. Ce se face în doi ani nu poate recupera ce nu s-a făcut în 20 ani, iar decalajele de dezvoltare influenţate de la centru reprezintă un subiect pentru care nu trebuie să plătească nevinovaţii.
Reforma administraţiei publice iniţiată de premierul Ilie Bolojan nu este o reformă uşoară, dar este una corectă. Dovadă şi numărul uriaş al criticilor şi al frânarilor care nu vor să resetăm ceasul administrativ al României, să sincronizăm instituţiile cu ora românilor şi să ieşim din inerţia păguboasă a lui "merge şi aşa".», a transmis deputatul Mircea Fechet în cadrul unei declaraţii susţinute în Parlament.
|
