|
primită de la domnul deputat Tudor Ionescu (Grupul parlamentar SOS România)
14 Noiembrie – Ziua Dobrogei, leagănul istoriei şi Credinţei româneşti!
În fiecare an, pe 14 noiembrie sărbătorim Ziua Dobrogei, cel mai vechi pământ românesc, loc al începuturilor noastre istorice şi spirituale. Aici se ridică Munţii Măcinului – cei mai vechi din România si printre cei mai vechi din Europa – şi tot aici se întinde Delta Dunării, cel mai tânăr pământ al României si al Europei!
Pe aceste meleaguri au trăit strămoşii noştri geţi, iar Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, a adus pentru prima dată cuvântul Evangheliei, botezând primii creştini. Peştera Sfântului Andrei, numită pe bună dreptate „Bethleemul creştinismului românesc”, este prima biserică creştină de pe teritoriul României şi un loc sfânt pe care orice român ar trebui să-l viziteze măcar o dată în viaţă.
Dobrogea a făcut parte din Imperiul Roman, iar spre deosebire de alte provincii ale vechii Dacii, administraţia romană nu s-a retras de aici. Simbioza traco-romană a continuat timp de şapte secole, consolidând temelia poporului român.
De-a lungul istoriei, Dobrogea a fost de multe ori pierdută şi recâştigată. Domnitorul Mircea cel Bătrân a fost cel care a readus Dobrogea în hotarele Țării Româneşti „până la Marea cea Mare”, consolidând unitatea şi suveranitatea românească.
Au urmat secole de ocupaţie otomană, de colonizări de populaţii străine dar spiritul românesc al Dobrogei a supravieţuit. Și trebuie spus: caracterul multietnic si multiconfesional al Dobrogei este rezultatul direct al ocupaţiei otomane, nu o stare originară.
În 1878, după Războiul de Independenţă, Dobrogea s-a întors la Patria-Mamă România, care a făcut atunci un sacrificiu dureros, cedând Rusiei sudul Basarabiei, pentru a recăpăta Dobrogea.
În perioada interbelică, zeci de mii de aromâni au venit din întreaga Peninsulă Balcanică, fugind de persecuţii, şi au fost colonizaţi în sudul Dobrogei, iar mai târziu în nordul Dobrogei, după pierderea Cadrilaterului, aducând credinţa, hărnicia şi demnitatea lor. Ei au întărit elementul românesc şi au contribuit la renaşterea provinciei, unii plătind cu viaţa în lupta împotriva comunismului.
Anul acesta, în 2025, marcăm Centenarul stabilirii aromânilor în Dobrogea (1925–2025), un moment de omagiu adus fraţilor noştri sud dunăreni care nu au uitat că românii şi aromânii sunt acelaşi popor!
Din păcate, astăzi, unii dintre urmaşii lor par să se îndepărteze de idealul străbunilor, încercând să transforme aromânii într-o minoritate artificială, separată de trunchiul poporului român – o tentativă asemănătoare celei prin care, peste Prut, se încearcă inventarea unui „popor moldovenesc” diferit de cel român.
Adevărul istoric este limpede şi trebuie apărat: aromânii sunt ramura sud-dunăreană a poporului român, iar aromâna este un dialect al limbii române, alături de meglenoromână, istroromână şi dacoromână!
Ziua Dobrogei este, aşadar, nu doar o sărbătoare regională, ci o celebrare a unităţii neamului românesc, a credinţei şi a continuităţii noastre pe aceste meleaguri străbune.
La Mulţi Ani Dobrogei şi tuturor dobrogenilor!
La Mulţi Ani, fraţilor armâni! Tri mulţi ani, fraţ armâni!
|
