|
primit de la preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, doamna deputat Dumitriţa Gliga (Grupul parlamentar al PSD)
16 noiembrie marchează Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO în România, un reper instituit prin lege, dedicat recunoaşterii valorii universale a siturilor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial
Anul acesta, Comisia pentru relaţia cu UNESCO extinde, în perioada 17–23 noiembrie 2025, celebrarea Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO în România, printr-o serie de evenimente care integrează patrimoniul material, natural, cât şi patrimoniul imaterial, într-un cadru comun de analiză, dezbatere şi promovare.
Seria de evenimente a debutat cu:
Expoziţia de pictură „România în Patrimoniul Mondial UNESCO”, realizată în parteneriat cu Centrul Cultural Mihai Eminescu, dedicată prezentării monumentelor româneşti aflate pe Lista UNESCO, luni, 17 noiembrie;
Miniconcert de cobză, organizat în contextul demersului de promovare al dosarului aflat în evaluare la UNESCO, cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi.
În cadrul mesei rotunde „Natură şi cultură românească la UNESCO”, din data de 18 noiembrie, Comisia a deschis un dialog cu reprezentanţii comunităţilor montane, ai asociaţiilor şi ai organizaţiilor din teren şi aI actorilor relevanţi din domeniu.
Dezbaterile, conduse de doamna deputat Dumitriţa Gliga, preşedintele Comisiei UNESCO, au vizat direcţiile de protejare şi administrare durabilă a patrimoniului natural şi cultural din spaţiul carpatic. Au participat experţi, reprezentanţi ai administraţiei centrale şi locale, ai organizaţiilor profesionale şi ai instituţiilor internaţionale partenere.
“Mă bucură, dar mă şi responsabilizează, interesul real pe care tema acestei mese rotunde îl suscită la nivelul societăţii şi al mediului instituţional. Patrimoniul natural şi cultural al Munţilor Carpaţi, precum şi protejarea integrată a acestora devine, iată, un subiect de reflecţie şi de acţiune concretă. Sper ca această dezbatere să fie un semn al unei conştientizări tot mai profunde şi al unei asumări instituţionale care să depăşească simpla retorică, consolidând un interes real pentru rolul strategic al Munţilor Carpaţi şi pentru valorile ce definesc identitatea naţională.
Recunoaşterea importanţei Carpaţilor pentru România şi întreaga regiune europeană, atât din perspectivă ecologică, cât şi culturală, contribuie la îndeplinirea angajamentelor internaţionale asumate de ţara noastră în domeniul protecţiei mediului şi subliniază necesitatea continuării unor politici coerente de conservare şi dezvoltare durabilă a acestui patrimoniu natural şi cultural”, a susţinut doamna deputat.
Importanţa Carpaţilor este deja recunoscută pe plan internaţional, inclusiv prin „Convenţia Carpatică”, instrument multilateral la care România este parte, din 2003, alături de Polonia, Slovacia, Cehia, Ucraina, Austria, Ungaria şi Serbia. Propunerea ca data de 26 septembrie să fie marcată drept Ziua Munţilor Carpaţi are la bază o iniţiativă care a plecat din România: celebrarea acestei zile a fost lansată în 2013, în Parcul Retezat, şi a fost ulterior preluată şi sărbătorită şi în alte ţări carpatice, precum Slovacia şi Polonia, întărind cooperarea transfrontalieră şi afirmarea identităţii carpatice la nivel regional.
În urma discuţiilor, a rezultat necesitatea iniţierii unei Legi a Munţilor Carpaţi – un demers cu caracter simbolic şi strategic, orientat către recunoaşterea şi valorificarea unui spaţiu de importanţă naţională.
Sesiunea a inclus şi un panel dedicat cobzei, dosar aflat în procedură de evaluare pentru înscrierea pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO. A fost prezentată structura dosarului, tehnica meşteşugului şi contextul cultural al practicii. Dosarul cobzei evidenţiază continuitatea unui meşteşug şi a unei expresii muzicale care reflectă identitatea comună româno-moldovenească şi demonstrează capacitatea patrimoniului imaterial de a uni generaţii şi comunităţi. Prezentarea comunităţilor reprezentative şi a programelor de educaţie şi revitalizare confirmă coerenţa eforturilor României în implementarea Convenţiei UNESCO din 2003 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial. Interpreţii invitaţi de la Iaşi au prezentat repertoriul tradiţional în cadrul unui moment dedicat patrimoniului imaterial.
Miercuri, 19 noiembrie, doamna deputat Dumitriţa Gliga a susţinut, în plenul Camerei Deputaţilor, o alocuţiune prin care a reafirmat angajamentul ferm privind protejarea patrimoniului cultural şi responsabilitatea comună de a-l transmite mai departe generaţiilor viitoare.
„Să privim această zi ca pe o datorie colectivă faţă de memoria şi demnitatea naţională şi ca pe un angajament de a transmite copiilor noştri nu doar frumuseţea locurilor, ci şi sensul lor.
Vă îndemn ca, dincolo de cuvinte, fiecare dintre noi să rămână un sprijin real pentru protejarea valorilor româneşti, fiindcă un popor fără cultură este un popor vulnerabil.
Această misiune trebuie să rămână o cauză comună, dincolo de orice diferenţă ideologică, fiindcă – aşa cum spunem adesea în Comisia pentru relaţia cu UNESCO – patrimoniul nu are culoare politică”, a declarat doamna deputat Dumitriţa Gliga.
Activităţile săptămânii vor continua cu demersuri şi iniţiative aflate în responsabilitatea Comisiei, inclusiv cu elemente de natură legislativă, dedicate siturilor, tradiţiilor şi proiectelor relevante pentru protejarea patrimoniului cultural şi natural al României. Aceste acţiuni se înscriu în efortul constant de consolidare a cadrului instituţional şi normativ în domeniul patrimoniului.
|
