|
primită de la doamna deputat Raisa Enachi (neafiliat)
Românii plătesc austeritatea, partidele îşi păstrează privilegiile
În timp ce românilor li se cere să accepte tăieri, taxe noi şi măsuri care apasă mai ales asupra celor cu venituri mici, orice soluţie reală care ar reduce cheltuielile este respinsă fără ezitare.
Senatul a respins propunerea mea legislativă de modificare a Legii nr. 334/2006 republicată, prin care am cerut ca subvenţiile acordate partidelor politice să nu mai poată fi folosite pentru plata presei, a propagandei şi a unor campanii permanente mascate. Este profund nedrept şi imoral ca imaginea partidelor să fie finanţată din bugetul public, în timp ce cetăţenilor li se spune că „nu sunt resurse” pentru educaţie, sănătate, infrastructură sau protecţie socială.
În acelaşi sens, am depus o a doua propunere legislativă prin care solicit suspendarea subvenţiilor pentru partide în anii 2026 şi 2027, astfel încât sumele economisite să fie redirecţionate către spitale, şcoli, servicii sociale şi programe dedicate persoanelor aflate în situaţii vulnerabile. Sunt măsuri corecte, legale şi perfect realizabile. Singurul motiv pentru care sunt respinse este acela că ating direct zona privilegiilor politice.
În timp ce se vorbeşte despre „disciplină bugetară”, vedem tot mai clar cum deciziile care ar trebui să protejeze cetăţenii ajung, în realitate, să lovească exact în cei mai vulnerabili. Măsuri recente vizează reducerea sprijinului pentru persoanele fără venituri şi introducerea de noi poveri fiscale într-un moment în care mulţi români abia îşi pot acoperi nevoile de bază. Aceste decizii sunt prezentate drept reformă, dar ele îi afectează aproape exclusiv pe cetăţeni, nu şi structurile politice care funcţionează pe bugete uriaşe.
Românii se confruntă zilnic cu preţuri în creştere, cu taxe care se adaugă unele peste altele şi cu o insecuritate economică tot mai profundă, în timp ce partidele îşi păstrează toate privilegiile, ca şi cum nu ar trăi în aceeaşi realitate.
De fiecare dată când propui eliminarea risipei şi redirecţionarea banilor publici către oameni, răspunsul este acelaşi, „nu se poate”. Dar adevărul este că nu lipsesc soluţiile, ci voinţa politică de a renunţa la avantaje.
Voi continua să susţin aceste iniţiative tocmai pentru că este firesc ca, înainte de a cere un nou efort din partea populaţiei, politicienii să fie primii care dau exemplu, reduc privilegiile şi opresc cheltuielile care nu au nicio legătură cu interesul public. Fondurile statului trebuie să sprijine copiii, familiile aflate în dificultate, persoanele vulnerabile, pacienţii şi elevii. Nu trebuie să fie absorbite de costuri pentru imagine, propagandă sau interese de partid.
În momentul în care statul discută despre taxe mai mari şi contribuţii suplimentare, în timp ce partidele continuă să îşi finanţeze promovarea din bani publici, nu mai vorbim despre responsabilitate şi solidaritate, ci despre o nedreptate vizibilă şi o ruptură tot mai mare între cei care iau deciziile şi cei care suportă consecinţele lor.
Am propus două măsuri clare, concrete, care ar reduce imediat cheltuielile politice:
interzicerea folosirii subvenţiilor pentru presă şi propagandă;
suspendarea subvenţiilor pentru partide în 2026 şi 2027, cu redirecţionarea fondurilor către domenii vitale.
Între timp, membrii Comisiei juridice din Camera Deputaţilor au emis un raport de respingere, fără a justifica, în conformitate cu regulamentul, motivele pentru care au respins abrogarea lit. c) „cheltuieli pentru presă şi propagandă” al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată.
Celălalt proiect legislativ, care vizează suspendarea finanţării partidelor de la bugetul de stat pentru doar doi ani, în afara anilor electorali, este blocat intenţionat prin proceduri administrative, întrucât loveşte în interesele şi privilegiile unei clase politice care refuză să se reformeze.
În situaţia în care soluţiile care vizează limitarea cheltuielilor partidelor sunt respinse, iar măsurile care afectează populaţia sunt adoptate fără rezerve, devine evident că problema nu este lipsa resurselor financiare, ci absenţa unei voinţe reale de schimbare.
Voi continua acest demers cu determinare şi voi readuce aceste proiecte în dezbatere publică şi parlamentară, pentru că banii publici trebuie să rămână, în mod legitim, în slujba cetăţenilor şi nu să fie direcţionaţi către întreţinerea unor mecanisme politice care nu aduc beneficii reale societăţii. Este momentul ca responsabilitatea, echitatea şi transparenţa să prevaleze, iar interesul cetăţenilor să fie, cu adevărat, prioritatea oricărei decizii publice.
|
