|
1 Decembrie este ziua tuturor celor care trăiesc pe teritoriul României, ziua în care ne celebrăm trecutul şi privim cu încredere spre viitor. Este momentul în care ne reafirmăm valorile fundamentale – libertatea, unitatea şi solidaritatea, şi în care ne amintim că puterea unei naţiuni stă în capacitatea oamenilor săi de a se regăsi în proiecte comune, de a se inspira unii pe alţii şi de a construi, împreună, o ţară democratică, prosperă, puternică şi unită.
Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 nu a fost doar rezultatul voinţei majorităţii româneşti, ci şi al unei contribuţii esenţiale a minorităţilor naţionale. Rolul minorităţilor a fost complex şi profund, iar participarea acestora la Adunările Naţionale din provinciile istorice, inclusiv la istorica Adunare de la Alba Iulia, a reprezentat o afirmare clară a adeziunii la ideea de autodeterminare şi la proiectul unei Românii Unite.
În contextul dificil de după Primul Război Mondial şi în condiţiile destrămării a două imperii, minorităţile au avut maturitatea, claritatea şi viziunea de a susţine unificarea într-un stat capabil să ofere stabilitate, siguranţă şi perspective. Ele au contribuit la conturarea unui cadru politic favorabil unirii, au trimis delegaţi proprii, au participat la organizaţii politice şi au sprijinit, direct, efortul de război şi relansarea economică.
Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia a recunoscut explicit importanţa minorităţilor, afirmând „deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare”, dreptul fiecărui grup etnic de a se instrui, administra şi judeca în limba proprie, precum şi reprezentarea proporţională în corpurile legiuitoare ale ţării. Aceste principii au stat la baza unui model de convieţuire care a căutat să asigure respectarea identităţii şi a culturii fiecărei comunităţi.
După 1989, România a început reconstrucţia democratică pe fundamente solide, consacrate prin Constituţia din 1991. Aceasta garantează egalitatea tuturor cetăţenilor, „fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială”, consolidând astfel cadrul unei societăţi moderne şi incluzive. Statul român a făcut progrese semnificative în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, devenind un reper la nivel european şi un actor activ în definirea standardelor internaţionale în acest domeniu.
În cei 107 ani trecuţi de la Marea Unire, naţiunea română a demonstrat forţă, rezilienţă şi determinare în depăşirea provocărilor istorice. Astăzi, 1 Decembrie nu este doar o celebrare a trecutului, ci şi un moment de mobilizare pentru prezent şi viitor. Trăim într-un context marcat de ameninţări complexe: un război de amploare la graniţă, forme de agresiune hibridă menite să creeze haos, ură şi rupturi în societate, şi atacuri asupra valorilor democratice.
În faţa acestor provocări, unitatea noastră şi solidaritatea cu Ucraina, care, prin rezistenţa sa eroică, reprezintă un scut pentru întreaga Europă, sunt esenţiale. Doar împreună vom putea opri agresiunea Rusiei şi depăşi unul dintre cele mai întunecate momente ale istoriei recente a Europei.
O societate deschisă are nevoie de toleranţă, empatie şi respect reciproc pentru a funcţiona echilibrat şi pentru a răspunde eficient provocărilor actuale. Consolidarea acestor principii este esenţială pentru coeziunea internă şi pentru menţinerea unui spaţiu public în care fiecare persoană se poate exprima şi poate contribui.
Valorile care au stat la baza Marii Uniri – cooperarea, solidaritatea, respectul pentru diversitate şi orientarea spre binele comun – rămân relevante şi astăzi. Ele pot ghida modul în care societatea românească răspunde schimbărilor rapide din Europa şi din lume. Continuarea dezvoltării democratice, consolidarea instituţiilor şi menţinerea unui dialog deschis între comunităţi reprezintă direcţii necesare pentru a păstra această unitate şi pentru a asigura stabilitatea şi progresul ţării.
La mulţi ani, România! La mulţi ani tuturor românilor şi tuturor celor care numesc această ţară „acasă”!
|
