|
primit de la vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri europene, domnul deputat Ovidiu-Vasile Cîmpean (Grupul parlamentar al PNL)
Sprijin pentru parcursul european al Republicii Moldova, consolidarea securităţii şi apărării Uniunii Europene, asigurarea integrităţii proceselor democratice, susţinerea sectorului agricol, rolul oraşelor în lupta împotriva schimbărilor climatice – mesaje ale membrilor Comisiei pentru afaceri europene care au participat la reuniunea COSAC de la Copenhaga
În perioada 30 noiembrie - 2 decembrie 2025, delegaţia Camerei Deputaţilor a luat parte la cea de-a 74-a reuniune plenară a COSAC, eveniment organizat în cadrul dimensiunii parlamentare a Preşedinţiei daneze a Consiliului UE.
Delegaţia română a fost compusă din domnul deputat Ovidiu-Vasile Cîmpean, vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna deputată Corina Atanasiu, membru al Comisiei, şi de doamna deputată Cristina-Emanuela Dascălu, membru al Comisiei.
Temele de dezbatere ale reuniunii Conferinţei organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii ale parlamentelor Uniunii Europene (COSAC) au reflectat actualitatea europeană şi internaţională: provocările curente cu care se confruntă Uniunea Europeană şi statele sale membre; rolul Uniunii Europene în planul relaţiilor internaţionale; stimularea creşterii economice în statele membre ale Uniunii; asigurarea stabilităţii aprovizionării cu energie şi măsuri de reducere a preţurilor energiei şi gazelor; extinderea Uniunii Europene cu ţările din Balcanii de Vest, Republica Moldova şi Ucraina.
Prima sesiune a reuniunii „O Europă puternică într-o lume în schimbare: Cursul stabilit de preşedinţia daneză” a ocazionat prezentări ale oficialilor danezi, urmate de intervenţii ale parlamentarilor din state membre ale Uniunii şi din ţări candidate.
În intervenţia sa, doamna deputată Cristina-Emanuela Dascălu s-a referit la ameninţările reale cu care se confruntă Uniunea Europeană, respectiv războiul din Ucraina şi stagnarea economică, şi s-a pronunţat în favoarea unei Uniuni naţiunilor, denumită „civilizaţie a naţiunilor”, caracterizată prin diversitate, culturi şi libertate.
Mulţumind ţării gazdă, Danemarca, ţara hygge-ului, doamna deputată Dascălu a punctat faptul că „hygge-ul nu se întâmplă în sălile de comisii de la Bruxelles. Se întâmplă în case. În naţiuni. Nu poţi reglementa tradiţia şi nu poţi centraliza cultura”. Doamna deputată a criticat acea elită de la Bruxelles ce consideră că fiecare criză necesită mai multă federalizare: „Unii spun că Europa este slabă. Eu spun: «Greşit».
„Europa este formată din 450 de milioane de oameni puternici – dar numai atunci când ne amintim că suntem 27 de naţiuni, nu provincii care aşteaptă să fie absorbite. Europa nu este o ţară. Este o civilizaţie de naţiuni. În momentul în care uităm asta, pierdem tot ce ne-a făcut mari – diversitatea noastră, culturile noastre, libertatea noastră. Avem vânt la pupa? Atunci hai să navigăm acasă. Căpitanii Europei nu sunt la Bruxelles. Sunt la Copenhaga, Varşovia, Roma, Bucureşti şi Atena. Nu suntem pasageri pe vaporul altcuiva. Naţiunile contează. Libertatea funcţionează. Și aceasta este Europa pentru care merită să luptăm”, a mai punctat deputata AUR.
La rândul său, doamna deputată Corina Atanasiu a pledat pentru extinderea UE, care trebuie să se realizeze împreună cu procesul de reformare internă a sa: „Într-o lume aflată într-o transformare accelerată, forţa Europei stă în capacitatea noastră de a rămâne uniţi, previzibili şi deschişi. Iar extinderea joacă un rol esenţial în această arhitectură. Astăzi, nu mai vorbim doar despre o politică tradiţională a Uniunii, ci despre un instrument strategic care consolidează stabilitatea în vecinătatea noastră şi întăreşte rezilienţa întregului continent”. Doamna deputată a salutat confirmarea progreselor substanţiale ale Republicii Moldova, Ucrainei, Muntenegrului şi Albaniei: „Când partenerii noştri îşi îndeplinesc angajamentele, şi Uniunea trebuie să avanseze în mod consecvent.” „România, ca stat care a beneficiat profund de extindere, vede în acest proces nu doar un obiectiv politic, ci o responsabilitate comună. O Europă puternică este o Europă completă, ancorată în valori, stabilitate şi încredere reciprocă”, şi-a încheiat intervenţia doamna Atanasiu.
Domnul deputat Ovidiu-Vasile Cîmpean a susţinut promovarea unei culturi a securităţii comune în cadrul UE, „bazată pe câteva elemente esenţiale: o evaluare periodică a ameninţărilor comune, o cultură strategică comună, o industrie de apărare integrată, o capitalizare a experienţelor comune de luptă şi criză.” Intervenţia sa a atras atenţia asupra riscului major al ameninţărilor hibride digitale pentru securitatea statelor membre şi pentru integritatea proceselor democratice şi a salutat modul în care Republica Moldova a gestionat aceste ameninţări cu prilejul recentelor alegeri parlamentare: „În acest context, Scutul european pentru democraţie are vocaţia de a oferi statelor membre instrumentele necesare pentru a aborda, în mod coordonat, ameninţările la adresa democraţiilor europene, inclusiv în spaţiul online. Nădăjduim că acest instrument va fi extins şi către statele candidate. Susţinem ferm iniţierea unui cadru de verificare a identităţii utilizatorilor pe platformele de social media, la nivelul Uniunii”.
La începutul celei de a doua zile a conferinţei, la iniţiativa delegaţiei române, a avut loc o întrevedere bilaterală cu delegaţia Parlamentului ungar, care a avut ca obiect discutarea stadiului actual al extinderii Uniunii Europene.
În cadrul dezbaterii tematice „Tranziţia verde a unui sector agroalimentar european competitiv” a intervenit doamna deputată Cristina-Emanuela Dascălu, care a criticat intenţia fuzionării fondurilor pentru agricultură şi coeziune prin următorul buget multianual al UE şi birocraţia aferentă accesării fondurilor europene. Doamna Dascălu a susţinut promovarea biodiversităţii, în locul monoculturilor industriale şi a expus mai multe soluţii pentru asigurarea viabilităţii sectorului agricol: precizarea unor stimulente pentru agricultura regenerativă, care să protejeze sănătatea solului, instituirea unor reţele de schimb de cunoştinţe pentru tinerii fermieri care utilizează tehnici ale agriculturii tradiţionale, alături de promovarea lanţurilor scurte de aprovizionare, care să consolideze sistemele alimentare locale. „Nu trebuie să importăm revoluţia verde. Trebuie doar să ne aducem aminte de ea. Nu este o tranziţie, ci o întoarcere. Iar întoarcerea nu este retragere – este întoarcerea acasă cu toate cele pe care le-am învăţat, să vindecăm ceea ce aproape am uitat”.
Adresându-se participanţilor în cadrul sesiunii a treia, „Creşterea durabilă şi energia”, domnul vicepreşedinte Ovidiu-Vasile Cîmpean a subliniat rolul oraşelor în lupta împotriva schimbărilor climatice, în contextul în care, la nivel global, ele generează aproximativ 70% din emisiile de gaze cu efect de seră şi consumă cea mai mare parte a energiei, care reclamă concentrarea investiţiilor în câteva direcţii: eficienţa energetică, energia regenerabilă, mobilitatea durabilă şi infrastructura verde: „Paradoxal, deşi România şi-a îndeplinit ţintele din pachetul Pregătiţi pentru 55 încă din 2020, calitatea aerului urban rămâne o problemă gravă. Asta arată clar că tranziţia verde nu poate fi evaluată doar prin obiective naţionale, ci prin condiţiile reale din oraşele noastre. În acest sens, salut şi susţin pe deplin Misiunea Comisiei Europene de a sprijini 100 de oraşe să devină neutre climatic până în 2030. Este o iniţiativă care schimbă paradigma: mută accentul de pe declaraţii generale pe soluţii concrete la nivel urban. Dacă ne dorim cu adevărat reducerea poluării şi creşterea calităţii vieţii, soluţia trece prin oraşe.” „Fără oraşe sănătoase, verzi şi bine conectate, nu vom reuşi tranziţia verde şi nu vom câştiga încrederea cetăţenilor”, a mai arătat domnul Cîmpean.
În sesiunea a patra „Extinderea Uniunii Europene, reformele interne şi statul de drept”, domnul vicepreşedinte Ovidiu-Vasile Cîmpean a salutat recunoaşterea de Comisia Europeană a progreselor substanţiale înregistrate de Republica Moldova şi de Ucraina în privinţa reformelor în domeniul statului de drept, sectorului judiciar, alinierii legislaţiei la acquis-ul Uniunii, „chiar în împrejurări în care oricare altă ţări le-ar fi suspendat”: „În faţa acestui efort, responsabilitatea revine acum Uniunii Europene. Nu putem cere partenerilor noştri curaj atunci când noi rămânem prudenţi. Acesta este motivul pentru care România sprijină ferm deschiderea imediată a negocierilor de aderare cu Republica Moldova şi cu Ucraina. Este o decizie bazată pe merite, dar şi o necesitate strategică pentru stabilitatea şi securitatea continentului nostru. Iar dincolo de aspectele tehnice, este vorba despre oameni: despre familii care trăiesc cu speranţa că viitorul lor este european, despre cetăţeni tineri care aleg democraţia, iar nu teama, despre naţiuni care îşi pun în legătură destinul de valorile noastre comune. Pentru ei şi chiar pentru viitorul Europei, trebuie să le oferim o cale clară, neechivocă pentru aderare”.
|
