|
primit de la preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, doamna deputat Diana Stoica (Grupul parlamentar al USR)
Pe agenda Comisiei pentru afaceri europene: întreprinderi inovatoare, tranziţia şi independenţa energetică, viitorul cadru financiar multianual al UE
În şedinţa de marţi, 16 decembrie 2025, prezidată de doamna preşedintă Diana Stoica, deputaţii din Comisia pentru afaceri europene au dezbătut Proiectul de Lege pentru completarea art. 19 din Legea 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi au examinat şi adoptat opinii care vizează:
„Strategia UE privind start-upurile şi întreprinderile în fază de extindere - Alegeţi Europa pentru lansarea şi dezvoltarea afacerii”, COM (2025) 270, „Foaia de parcurs pentru încetarea importurilor de energie din Rusia”, COM(2025) 440 şi „Un buget dinamic al UE pentru priorităţile viitorului - Cadrul financiar multianual 2028-2034”, COM(2025) 570.
În analiza comunicării privind COM(2025) 270, raportoarele – vicepreşedinta Rozalia-Ibolya Biro şi Diana Tuşa – au prezentat starea întreprinderilor inovatoare din Europa, principalele bariere în comercializarea inovaţiilor şi dificultăţile de extindere a afacerilor. A fost evidenţiată necesitatea implementării unor măsuri dedicate pentru creşterea participării femeilor în antreprenoriat, promovarea egalităţii de şanse şi facilitarea accesului acestora la reţele de investiţii şi mentorat. De asemenea, raportoarele au punctat importanţa sprijinirii tinerilor antreprenori, a întreprinderilor din regiunile mai puţin dezvoltate şi promovarea culturii antreprenoriale încă din primele etape ale ciclului de învăţământ.
Prezent online, domnul Secretar de Stat Viorel Băltăreţu a expus punctul de vedere al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi a răspuns întrebărilor deputaţilor privind implementarea măsurilor de sprijin.
Foaia de parcurs pentru tranziţia energetică şi independenţa faţă de importurile de energie din Rusia, COM(2025) 440, a fost prezentată de vicepreşedintele Ovidiu-Vasile Cîmpean, raportor pentru acest document. Comunicarea vizează eliminarea treptată a importurilor ruseşti până la sfârşitul anului 2027, în cadrul Planului REPowerEU, şi subliniază necesitatea colaborării solidare a statelor membre pentru a asigura aprovizionarea cu surse alternative de energie, la preţuri accesibile. Raportorul a punctat rolul strategic al României în producţia, tranzitul şi stocarea energiei, inclusiv sprijinul pentru proiectul „Neptun Deep” ca proiect de interes strategic european şi sprijin european pentru infrastructura necesară valorificării sale, precum şi prioritizarea proiectelor de infrastructură energetică din România în cadrul instrumentelor financiare ale UE. Totodată, a fost recomandată corelarea implementării foii de parcurs cu sprijinul acordat Republicii Moldova. Din partea Ministerului Afacerilor Externe, doamna Fabiola Stoi a prezentat punctul de vedere al ministerului.
Membrii Comisiei au adoptat un amendament propus de doamna deputată Cristina Prună, privind consolidarea capacităţii de interconectare şi realizarea proiectului Coridorul vertical, care va asigura fluxuri de gaze către Europa Centrală şi de Est, Balcani, Republica Moldova şi Ucraina. Amendamentul completează solicitarea de prioritizare a proiectelor de infrastructură energetică din România, care includ sprijin prin Mecanismul pentru interconectarea Europei şi fondurile de coeziune.
În cadrul dezbaterilor privind COM(2025) 570, viitorul cadru financiar multianual al UE 2028–2034, raportorii - Corina Atanasiu şi vicepreşedintele Ovidiu-Vasile Cîmpean au accentuat rolul unui buget ambiţios, flexibil şi orientat pe rezultate, capabil să răspundă provocărilor geopolitice, economice şi climatice. S-a remarcat că bugetul UE trebuie să rămână un instrument de convergenţă, coeziune şi solidaritate, fără a adânci decalajele între state şi regiuni, iar politica de coeziune şi politica agricolă comună trebuie menţinute ca piloni fundamentali, cu alocări clare şi implicarea autorităţilor regionale şi locale. Raportorii au mai punctat importanţa recunoaşterii dimensiunii urbane în viitoarele instrumente de finanţare, dezvoltarea unei reţele europene de transport feroviar de mare viteză şi prioritizarea intereselor României.
Doamna Cătălina Tuluca, din partea Ministerului Finanţelor, şi domnul Attila Kelemen, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, au intervenit în cadrul discuţiilor.
Opiniile adoptate reflectă, ca de fiecare dată, atenţia acordată de membrii comisiei documentelor prin care România poate contribui la conturarea politicilor europene, cu accent pe sprijinirea intereselor naţionale şi implicarea activă în luarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene.
|
