|
primită de la domnul deputat Călin-Florin Groza (neafiliat)
Un grav incident de violenţă s-a produs la data de 16 ianuarie 2026, în comuna Viziru, judeţul Brăila: un minor de 10 ani a fost agresat cu un cuţit de un alt minor de aceeaşi vârstă, pe fondul unei neînţelegeri legate de o jucărie. Consider că acest eveniment tragic impune o reacţie instituţională fermă şi o reflecţie profundă asupra măsurilor de prevenţie a violenţei juvenile.
Niciun act de violenţă împotriva copiilor nu poate fi tolerat în societatea noastră. Protecţia integrităţii fizice şi emoţionale a minorilor reprezintă o obligaţie prioritară a statului, a familiei şi a întregii comunităţi. Statisticile recente subliniază amploarea fenomenului: potrivit datelor Organizaţiei Salvaţi Copiii, unul din zece copii a fost victimă a violenţei în primele două luni ale anului şcolar 2023-2024, iar în 2025, 90% dintre cadrele didactice şi consilierii şcolari intervievaţi au confirmat că elevii cu care lucrează au fost victime ale bullying-ului. Aceste cifre, coroborate cu rapoartele anterioare ale Ministerului Educaţiei (aproape 10.000 de acte de violenţă înregistrate în anul şcolar 2021-2022), evidenţiază necesitatea unor acţiuni urgente şi coordonate pentru reducerea riscurilor.
Prevenirea unor astfel de tragedii necesită consolidarea educaţiei socio-emoţionale şi a competenţelor de rezolvare non-violentă a conflictelor, integrate sistematic în parcursul educaţional al copiilor, începând din primii ani de şcoală. Programele naţionale existente, precum cele de dezvoltare a abilităţilor socio-emoţionale şi de autoreglare, trebuie extinse şi susţinute consistent, cu implicarea activă a cadrelor didactice, a consilierilor şcolari şi a părinţilor.
Un element esenţial al prevenţiei îl constituie supravegherea adecvată şi responsabilă a minorilor, atât în mediul familial, cât şi în spaţiile publice sau de joacă. Părinţii şi tutorii legali poartă responsabilitatea principală de a asigura un mediu sigur, inclusiv prin monitorizarea accesului la obiecte periculoase şi prin cultivarea unui dialog deschis şi a unui model comportamental non-violent. Autorităţile locale, serviciile de protecţie a copilului şi instituţiile educaţionale au obligaţia de a interveni prompt în identificarea riscurilor şi de a sprijini familiile vulnerabile prin programe de consiliere şi asistenţă.
În calitate de deputat, voi iniţia demersuri parlamentare şi instituţionale către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, precum şi către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brăila, în vederea unei evaluări riguroase a circumstanţelor incidentului, a identificării eventualelor lacune în mecanismele de supraveghere şi prevenţie, precum şi a promovării unor măsuri concrete şi sustenabile: întărirea parteneriatelor interinstituţionale, extinderea programelor educaţionale preventive, îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare şi raportare a riscurilor, precum şi sprijinirea efectivă a familiilor în exercitarea responsabilităţii parentale.
Voi acorda sprijin parlamentar familiilor afectate şi autorităţilor locale implicate, în direcţia remedierii situaţiei, reabilitării celor implicaţi şi consolidării unui mediu protector şi sigur pentru toţi copiii din România.
|
