|
primită de la domnul deputat Călin-Florin Groza (neafiliat)
Tragedia petrecută în localitatea Cenei, judeţul Timiş, unde un minor în vârstă de 15 ani şi-a pierdut viaţa în circumstanţe extrem de violente, reprezintă un eveniment şocant şi profund dureros, care impune o reacţie instituţională fermă, responsabilă şi unitară.
În primul rând, adresez sincere condoleanţe şi exprim profundul regret faţă de familia îndoliată. Nicio formulă publică nu poate diminua suferinţa provocată de pierderea tragică a unui copil. În astfel de momente, respectul faţă de durerea celor apropiaţi trebuie să primeze.
Cazul de la Cenei nu poate fi redus la un fapt divers. El constituie un semnal de alarmă extrem de grav cu privire la:
creşterea fenomenului de violenţă în rândul minorilor,
insuficienţa mecanismelor de prevenţie şi intervenţie timpurie,
vulnerabilitatea anumitor comunităţi şi familii,
limitele actuale ale sistemului de protecţie a copilului şi ale cooperării interinstituţionale.
Solicit autorităţilor judiciare competente să efectueze o anchetă completă, riguroasă, rapidă şi transparentă, în strictă conformitate cu prevederile legale, astfel încât circumstanţele exacte ale faptei să fie elucidate, iar responsabilităţile să fie stabilite fără echivoc.
În calitate de parlamentar, consider că statul român are obligaţia de a analiza, într-un mod obiectiv şi structurat, disfuncţionalităţile sistemice care au permis escaladarea acestui act de violenţă extremă. Este necesar să răspundem cu celeritate la următoarele întrebări esenţiale:
Unde au lipsit intervenţiile preventive şi semnalările timpurii?
Ce deficienţe există în mecanismele de protecţie a copilului şi în colaborarea dintre şcoală, servicii sociale, familie şi autorităţi?
Ce măsuri concrete au fost insuficiente sau absente în mediile vulnerabile?
Reacţiile emoţionale şi declaraţiile de moment nu sunt suficiente. Este imperativ să trecem la acţiuni concrete şi sustenabile:
consolidarea serviciilor de consiliere psihologică şi asistenţă socială în şcoli şi comunităţi,
dezvoltarea unor programe eficiente de prevenire a violenţei juvenile,
creşterea capacităţii instituţionale de intervenţie rapidă în cazurile de risc,
investiţii ţintite în educaţie non-formală şi sprijin pentru familiile aflate în dificultate.
Durerea familiei din Cenei trebuie să devină un moment de cotitură real în abordarea fenomenului violenţei juvenile, nu doar un episod de indignare publică temporară. Avem datoria colectivă de a transforma şocul în responsabilitate şi compasiunea în politici publice eficiente şi măsurabile.
Un copil a murit în circumstanţe cumplite.
Statul român nu îşi permite luxul indiferenţei sau al întârzierii.
|