|
primită de la doamna deputat Raisa Enachi (neafiliat)
Dublă măsură, sacrificii cerute populaţiei şi confort asigurat politicienilor
În timp ce Guvernul României, condus de premierul Ilie Bolojan, impune populaţiei, fără un dialog real şi fără o consultare autentică, pachete succesive de austeritate care au dus la reducerea veniturilor, creşterea taxelor şi impozitelor, tăierea sprijinului social şi diminuarea indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi, din bugetul public continuă să fie alocate sume consistente pentru deplasări externe costisitoare.
Zboruri la clasa business, hoteluri de lux şi diurne la nivel maxim sunt plătite din bani publici, de parcă România ar fi o ţară fără probleme, fără cetăţeni aflaţi în dificultate şi fără nevoi urgente care să necesite prioritate.
Mai grav, acelaşi Guvern anunţă că va veni în perioada următoare în Parlament cu un nou pachet de austeritate, care va însemna alte tăieri şi alte sacrificii impuse cetăţenilor. Premierul a declarat public că, în cazul în care acest pachet nu va fi adoptat de Parlament, intenţionează să îl impună prin ordonanţă de urgenţă, ocolind dezbaterea democratică şi ignorând vocea celor afectaţi direct.
Pentru cetăţenii cu dizabilităţi, pentru copiii cu nevoi speciale, pentru părinţii bolnavi şi pentru familiile care trăiesc de la o lună la alta, statul susţine că nu mai are resurse. În schimb, pentru deplasări externe cu maximum de confort şi privilegii, resursele apar fără dificultate.
Un exemplu relevant este deplasarea unei delegaţii a Senatului României la Forumul Parlamentar pentru Intelligence şi Securitate, organizat la Washington D.C., în perioada 9–10 decembrie 2025. Potrivit documentelor oficiale, perioadele de deplasare ale membrilor delegaţiei au fost următoarele:
Mircea Abrudean, preşedintele Senatului: 9–12 decembrie 2025;
Titus Corlăţean: 6–12 decembrie 2025;
Cristian Niculescu-Țâgârlaş: 7–11 decembrie 2025;
Eugen-Remus Negoi: 7–12 decembrie 2025.
Rezultă că unii membri ai delegaţiei au petrecut în Statele Unite ale Americii între cinci şi şapte zile, în condiţiile în care evenimentul oficial a avut o durată de doar două zile, fără ca opinia publică să fi primit explicaţii clare privind extinderea acestor deplasări.
Conform documentelor disponibile, cheltuielile suportate din bugetul Senatului au inclus transport internaţional la clasa business pentru toţi membrii delegaţiei, cazare de până la 450 de dolari pe noapte, diurne la nivel maxim legal, asigurări medicale, avansuri în valută, cheltuieli neprevăzute, cadouri simbolice şi taxe de agenţie. Din documentele analizate reiese că doar pentru cazare şi taxe minime este menţionată o sumă de peste 1.400 de dolari, fără a fi prezentate transparent costurile reale ale biletelor de avion şi ale celorlalte beneficii.
În acelaşi timp, agenda oficială a evenimentului indică faptul că reprezentanţii României nu au figurat ca vorbitori în cadrul sesiunilor tematice şi nu au avut intervenţii. Singura intervenţie românească a fost susţinută la finalul primei zile a conferinţei de către ambasadorul României în Statele Unite ale Americii.
În aceste condiţii, adresez public următoarele întrebări: care au fost beneficiile concrete ale acestei deplasări pentru România, ce rezultate a obţinut fiecare participant, ce proiecte, parteneriate, investiţii sau avantaje reale au fost aduse în ţară şi cum se justifică aceste cheltuieli într-o perioadă în care cetăţenilor li se cer noi sacrificii şi li se pregătesc alte tăieri.
Consider că demnitarii care au participat la această deplasare au obligaţia publică şi morală de a explica deschis ce au făcut, ce au obţinut şi ce folos real au adus României, pentru că banul public nu este un privilegiu personal, ci rezultatul muncii românilor care plătesc taxe şi îndură efectele austerităţii.
Pentru un copil cu handicap nu sunt bani.
Pentru un părinte bolnav nu sunt bani.
Pentru oamenii simpli nu sunt bani.
Pentru privilegii şi confort politic, se găsesc întotdeauna.
Aceasta este realitatea pe care o trăiesc astăzi românii. O realitate marcată de dublă măsură şi de o ruptură tot mai evidentă între cei care decid şi cei care suportă consecinţele.
Spun clar şi asumat că nu pot şi nu voi fi de acord cu risipa banului public, cu privilegiile plătite din buzunarul românilor şi cu practica prin care unii îşi permit confort şi lux, în timp ce majorităţii i se cer sacrificii şi resemnare.
Nu am intrat în politică pentru a tăcea atunci când lucrurile sunt greşite, nici pentru a justifica cheltuieli discutabile în funcţie de cine le face, ci pentru a spune lucrurilor pe nume, indiferent de culoarea politică. Loialitatea mea este faţă de români, nu faţă de privilegii.
|
