|
primită de la doamna deputat Verginia Vedinaş (Grupul parlamentar SOS România)
Dezertări, traseism şi lupte interne – falimentul moral al aşa-zişilor suveranişti
Traseismul parlamentar – o fraudă morală la adresa votului românilor
La doar un an de la alegerile parlamentare, scena politică este marcată de un fenomen grav: trădarea directă a electoratului de către parlamentari care au obţinut mandatul pe listele unui partid, promovând un program politic clar, iar astăzi aleg să părăsească formaţiunea sub sigla căreia au fost votaţi.
Partidele care s-au autointitulat „suveraniste” demonstrează că nu au fost pregătite nici politic, nici moral pentru responsabilitatea primită din partea românilor. În timp ce cetăţenii se confruntă cu scumpiri, instabilitate economică şi lipsă de încredere în instituţiile statului, scena politică este dominată de dezertări, dizolvări de grupuri parlamentare şi conflicte interne.
În cadrul Senatul României, grupurile parlamentare ale S.O.S. România şi POT s-au dizolvat, iar în Camera Deputaţilor a României formaţiunile Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), S.O.S. România şi Partidul Oamenilor Tineri (POT) au pierdut 26 de parlamentari. Dincolo de statistici, rămâne o problemă de fond: respectul faţă de votul românilor.
Cetăţenii nu votează persoane izolate, ci liste de partid, programe politice şi angajamente publice.
Votul acordat unei formaţiuni nu este un cec în alb pentru migraţii ulterioare, repoziţionări strategice sau negocieri de culise.
Mandatul parlamentar este obţinut sub o identitate politică precisă, nu în nume personal. Faptul că actualul cadru legal permite păstrarea mandatului chiar şi în cazul retragerii sprijinului politic sau al excluderii din partid nu transformă această practică într-una morală.
A specula o prevedere legală pentru a conserva o funcţie obţinută prin asocierea cu un partid pe care ulterior îl părăseşti reprezintă o gravă fraudă morală.
Este inacceptabil ca un parlamentar să continue mandatul folosindu-se de voturile obţinute sub sigla unui partid ale cărui principii nu le mai respectă sau pe care le contestă public.
Dacă un ales consideră că nu se mai regăseşte în proiectul politic care l-a propulsat în Parlament, gestul corect ar fi demisia şi revenirea în faţa electoratului.
Mai mult, la începutul noii sesiuni parlamentare din februarie, nemulţumiţi din POT au încercat formarea unui nou grup parlamentar. O asemenea fragmentare nu face decât să adâncească ruptura dintre clasa politică şi cetăţeni.
România are nevoie de consecvenţă, loialitate faţă de mandat şi responsabilitate politică.
Traseismul parlamentar, chiar dacă este tolerat de lege, rămâne o trădare a încrederii publice.
|
