|
primit de la doamna deputat Monica-Elena Berescu (Grupul parlamentar al USR)
Victimele violenţei domestice vor avea parte de sprijin si după emiterea ordinului de protecţie
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, o iniţiativă legislativă care modifică modul în care sunt gestionate ordinele de protecţie şi supravegherea agresorilor în cazurile de violenţă domestică.
Proiectul legislativ iniţiat de parlamentarele USR Monica Berescu, Cynthia Păun, Simona Spătaru, Oana Țoiu şi Diana Buzoianu, împreună cu alţi deputaţi şi senatori din coaliţia de guvernare, introduce obligaţii noi pentru autorităţile locale şi măsuri de reabilitare obligatorii pentru agresori.
Noua lege obligă autorităţile locale să informeze victimele înainte de expirarea ordinului, impune consiliere psihologică obligatorie agresorilor şi permite ordine de protecţie de până la 24 de luni pentru recidivişti.
Primăriile, obligate să contacteze victimele
Una dintre principalele schimbări vizează eliminarea perioadelor de vulnerabilitate dintre ordinele de protecţie. Autorităţile locale vor trebui să contacteze victima în termen de trei zile de la emiterea ordinului şi cu cel puţin 14 zile înainte de expirarea acestuia, pentru a o informa despre posibilitatea prelungirii.
Instanţele vor transmite hotărârile către primării în maximum cinci ore de la pronunţare, pentru a permite o intervenţie socială rapidă.
”Un ordin de protecţie pe hârtie nu este suficient dacă statul rămâne spectator în relaţia cu victimele violenţei domestice. După ce am reuşit deja să dublăm valabilitatea ordinelor de protecţie şi să garantăm asistenţa juridică gratuită în apel pentru victime, facem acum pasul următor.
Prin această lege, transformăm primăriile şi asistenţii sociali în aliaţi activi ai victimelor. Nu mai aşteptăm ca o femeie terorizată să numere singură zilele până când agresorul se poate întoarce legal la uşa ei. Statul este cel care o va suna, o va informa şi o va ajuta să ceară prelungirea protecţiei”, declară Monica Berescu, co-iniţiatoare a legii, deputată USR şi membră a Comisiei parlamentare speciale pentru combaterea şi sancţionarea violenţei domestice „România fără violenţă domestică”.
Consiliere obligatorie pentru agresori
Proiectul de lege nu se limitează la izolarea agresorului, ci vizează şi cauzele comportamentului violent. Instanţele vor dispune automat şedinţe de consiliere psihologică sau psihoterapie pentru agresori. În cazul celor care consumă alcool sau substanţe psihoactive, judecătorul poate decide integrarea în programe de tratament specializat. Agresorii vor trebui să informeze lunar poliţia despre participarea la şedinţele de consiliere. Nerespectarea obligaţiilor va fi sancţionată cu amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.
”Nu este suficient să îl îndepărtăm pe agresor de victimă. Dacă nu intervenim asupra cauzei, el va face acelaşi lucru altcuiva. Consilierea obligatorie nu este o favoare pentru agresor, este o măsură de siguranţă pentru toţi cei din jurul lui.
Ordinul de protecţie capătă o funcţie dublă: pe lângă protejarea imediată a victimei, contribuie la prevenirea comportamentului violent recurent prin tratarea cauzelor, fie că vorbim de asistenţă psihologică sau programe de dezintoxicare.
Aceste prevederi completează o altă prevedere pe care am iniţiat-o şi care a dublat valabilitatea ordinelor de protecţie şi a introdus asistenţa juridică gratuită pentru victime. Acum îmbunătăţim acel mecanism, intervenind direct asupra cauzei – agresorul”, completează deputata de Iaşi.
Siguranţă pe termen lung pentru victime. Ordin de protecţie de până la 24 de luni pentru recidivişti
Pentru a răspunde fenomenului de violenţă sistemică, noua lege propune ca, în cazul agresorilor care recidivează în termen de 5 ani, durata ordinului de protecţie să poată fi stabilită de judecător până la maximum 24 de luni. Această măsură se va aplica indiferent dacă victima este aceeaşi sau o altă persoană, vizând direct neutralizarea agresorilor periculoşi.
În plus, victima câştigă flexibilitate procedurală: poate solicita emiterea ordinului de protecţie fie la instanţa de la domiciliul său, fie la instanţa din circumscripţia în care au avut loc faptele de violenţă, ceea ce îi facilitează accesul la justiţie.
Prevederile PL-x nr. 16/2026 adoptat de Camera Deputaţilor:
1. Ce se schimbă pentru victime
Autorităţile locale trebuie să contacteze victima în cel mult 3 zile de la emiterea ordinului de protecţie pentru a-i explica drepturile şi opţiunile legale;
Primăria are obligaţia de a contacta victima cu cel puţin 14 zile înainte de expirarea ordinului, pentru a o informa că poate cere prelungirea dacă riscul persistă;
Durata ordinului de protecţie poate ajunge până la 24 de luni pentru agresorii care recidivează în termen de 5 ani, indiferent dacă victima este aceeaşi sau o altă persoană;
Victima poate alege instanţa unde depune cererea – fie cea de la domiciliu, fie cea din circumscripţia unde au avut loc faptele de violenţă.;
Asistenţa juridică gratuită este asigurată inclusiv în faza de contestare a ordinului de protecţie provizoriu;
Cererea pentru un nou ordin de protecţie poate fi introdusă şi de procuror, autorităţi locale sau furnizori de servicii sociale acreditaţi, nu doar de victimă.
2. Ce se schimbă pentru agresori
Instanţa este obligată (nu doar autorizată) să dispună şedinţe de consiliere psihologică sau psihoterapie pentru agresor;
În cazul agresorilor consumatori de alcool sau droguri, judecătorul poate dispune integrarea lor în programe de dezalcoolizare sau dezintoxicare;
Agresorul trebuie să informeze lunar poliţia cu privire la efectuarea fiecărei şedinţe de consiliere, ceea ce transformă supravegherea într-un mecanism activ;
Refuzul de a participa la consiliere sau de a informa poliţia constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 5.000 şi 10.000 de lei.
Violenţa domestică nu este o chestiune privată, ci o problemă socială majoră, care impune o intervenţie rapidă, coordonată şi responsabilă din partea statului.
Statisticile arată că este în creştere numărul cazurilor de violenţă în familie. Doar în cursul lunii ianuarie 2026, poliţiştii au intervenit în 11.911 cazuri de urgenţă şi au emis 1.539 ordine de protecţie provizorii, din care 585 au fost transformate în ordine de protecţie de către instanţele de judecată.
|
