|
primită de la domnul deputat Daniel Grofu (Grupul parlamentar POT)
privind bugetele MAI şi MApN pentru 2026
Necesitatea aprobării bugetului de stat rezidă din respectul pentru români, care au nevoie de instituţii şi servicii publice funcţionale, nu din convingerea că documentul este adecvat necesităţilor ţării.
Coaliţia de guvernare poate iar mulţumi Parlamentului pentru votarea Bugetului pe încredere, aproape fără să ştim ce conţine. Este imposibil să analizezi riguros documente de câteva mii de pagini în numai câteva zile (de ex.: doar bugetul MAI conţine peste 1.400 de pagini)!
Ca membru al Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, analizând structura bugetului şi coroborând informaţii diverse pot totuşi trage concluzii privind alocările pentru respectivele domenii.
Bugetul MApN a prevăzut 2,5% din PIB pentru apărare (fiind depăşit pragul minim stabilit de NATO). Valoarea programelor de înzestrare depăşeşte 30 mld euro; deşi bugetul este dublu faţă de acum 10 ani, nu sunt totuşi garanţii că sunt posibile progrese certe sub aspectul capabilităţilor militare. Circa 70% din echipamente sunt importate şi numai 20% din investiţii intră în economia naţională. Mai mult, este prezent riscul neadaptării achiziţiilor la noua fizionomie a acţiunilor militare.
MAI are alocat circa 1% din PIB. Având în vedere restricţiile determinate de situaţia economică şi de cheltuieli cu destinaţie externă este dificil de evaluat cât din resurse au ca beneficiar final cetăţeanul, ordinea şi siguranţa publică şi, desigur, calitatea serviciilor pentru societate. În mod cert, alocaţiile bugetare vor permite şi în acest an numai supravieţuirea instituţiei, fără dezvoltări consistente.
Este evident că perioada următoare va fi dramatică, situaţia internaţională fiind factor agravant. Pe fondul situaţiei în curs de deteriorare, Bugetul 2026 acoperă parţial necesităţile. Potrivit Eurostat, în ianuarie 2026 faţă de decembrie 2025, producţia industrială a scăzut cu 3,3% şi cu 6,5% volumul vânzărilor cu amănuntul în ianuarie curent faţă de aceeaşi lună din 2025. Producţia industrială în 2025 s-a contractat pentru al treilea an consecutiv, iar din trimestrul IV 2025 ţara e în recesiune. Starea economiei e tot mai grea, încât poate fi pusă sub semnul întrebării validitatea întregii politici economico-financiare a Guvernului, exprimată inclusiv prin Bugetul propus!
|
