|
primită de la doamna deputat Raisa Enachi (neafiliat)
Dezbaterea bugetului de stat pentru anul 2026, între priorităţi declarate şi realităţi bugetare
Bugetul de stat pentru anul 2026 ajunge în plenul Parlamentului sub presiunea unor cifre îngrijorătoare, un deficit de 9,3% din PIB, venituri bugetare de doar 34,2% din PIB, cele mai scăzute din regiune, şi o creştere economică estimată la doar 1%. În aceste condiţii, fiecare leu alocat ar trebui să fie justificat prin impactul său direct asupra cetăţenilor.
În acest context, am depus amendamente care răspund unor nevoi concrete ale comunităţilor, în special din judeţul Vaslui: achiziţia de ambulanţe pentru reducerea timpilor de intervenţie în urgenţe, modernizarea şcolilor, construirea de grădiniţe şi dispensare în mediul rural, acordarea de burse pentru elevi, sprijin pentru fermieri şi investiţii în irigaţii, indexarea alocaţiilor pentru copii şi protejarea patrimoniului cultural local.
Toate aceste amendamente au fost respinse în comisiile de specialitate, deşi vizau probleme reale şi urgente. Am participat la şedinţele acestor comisii, unde, indiferent de necesitate sau de instituţia responsabilă, amendamentele au fost tratate formal şi incluse, fără o analiză reală, la capitolul „respinse”. Și atunci apare o întrebare legitimă: cum ar fi ca, la rândul lor, cetăţenii să-i treacă pe cei care astăzi îi ţin în sărăcie la capitolul „respinşi”? Nu pentru că nu ar exista bani, bani sunt, ci pentru că deciziile sunt greşite. Poate astfel această coaliţie ar înţelege că funcţiile sunt efemere, iar responsabilitatea faţă de oameni nu dispare odată cu mandatul.
În acelaşi buget, statul renunţă la aproximativ 74,6 miliarde de lei prin cheltuieli fiscale, scutiri, deduceri şi facilităţi acordate contribuabililor. Această sumă reprezintă circa 3,6% din PIB, apropiată de dimensiunea deficitului bugetar. Întrebarea este simplă: de ce există resurse pentru aceste facilităţi, dar nu şi pentru ambulanţe, şcoli sau dispensare rurale? Mai mult, sunt prevăzute scheme de ajutor de stat de ordinul miliardelor de lei, inclusiv programe care depăşesc 11 miliarde de lei, destinate investiţiilor private. În acelaşi timp, domenii esenţiale precum sănătatea, educaţia sau dezvoltarea locală rămân subfinanţate.
Există situaţii în care sunt alocate sume foarte mari pentru proiecte care nu reprezintă urgenţe pentru populaţie, în timp ce servicii esenţiale, intervenţia medicală de urgenţă sau infrastructura şcolară din mediul rural, rămân insuficient finanţate.
Într-un context în care România are un deficit bugetar de 9,3% din PIB şi cel mai scăzut nivel al veniturilor bugetare din regiune, nu mai vorbim doar despre cifre, ci despre alegeri care afectează direct viaţa oamenilor. Aceste alegeri se văd cel mai clar în comunităţile locale, inclusiv în judeţul Vaslui, unde lipsa investiţiilor se traduce în probleme concrete, acces dificil la servicii medicale, şcoli în stare precară şi oportunităţi limitate pentru tineri.
Pensionarii nu primesc pensiile ca pe un ajutor, ci ca rezultat al unei vieţi de muncă. Ei merită respectul statului, nu explicaţii despre lipsa resurselor.
Copiii nu sunt un capitol secundar în buget, ci viitorul acestei ţări. Lipsa investiţiilor în educaţie şi în tineri va genera costuri mult mai mari pe termen lung, suportate de întreaga societate.
Votul din plen va arăta, fără echivoc, dacă banii publici sunt direcţionaţi către nevoile reale ale oamenilor sau către alte priorităţi.
Un mesaj pentru colegii parlamentari, românii care v-au votat nu sunt mai bogaţi decât ieri, sunt mai apăsaţi de costuri, mai obosiţi şi mai dezamăgiţi. Votul de astăzi este momentul în care decideţi de partea cui sunteţi.
Voi continua să susţin aceste amendamente în plen, nu din obligaţie procedurală, ci pentru că în spatele fiecărei sume respinse există o nevoie reală, un om care aşteaptă o ambulanţă, un copil care învaţă într-o şcoală degradată, un fermier fără acces la irigaţii.
|
