|
primit de la preşedintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane, doamna deputat Adriana-Diana Tuşa (Grupul parlamentar al PSD)
România întăreşte legislaţia penală pentru a combate
exploatarea sexuală online a copiilor
Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane, împreună cu International Justice Mission (IJM), anunţă depunerea în Parlament a unei propuneri legislative care urmăreşte reformarea articolului 374 din Codul penal, cu scopul de a întări capacitatea României de a preveni şi combate exploatarea sexuală online a copiilor.
Iniţiativa actualizează definiţiile din lege pentru a fi în concordanţă cu interesul superior al copilului şi cu standardele internaţionale în domeniu. Proiectul introduce o diferenţiere clară a faptelor în funcţie de gravitatea lor şi aliniază legislaţia la realităţile tehnologice contemporane — inclusiv prin incriminarea producerii şi distribuirii de materiale generate digital sau prin inteligenţă artificială. În plus, consolidează instrumentele necesare procurorilor şi poliţiştilor pentru investigarea şi sancţionarea eficientă a materialelor ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor.
„În contextul exploziei numărului de cazuri de abuz sexual asupra copiilor în spaţiul online, prioritatea noastră ca legiuitori este protejarea copiilor în faţa acestui fenomen. Primul pas pe care mi-l asum este această iniţiativă care aliniază legislaţia nu doar la standardele internaţionale, dar mai ales la realităţile tehnologice contemporane, inclusiv prin incriminarea producerii şi distribuirii de materiale generate digital sau prin inteligenţă artificială. Accentul este mutat pe victimele minore prin înlocuirea inclusiv a termenul impropriu de «pornografie infantilă», termen folosit în prezent, dar care diluează statutul copilului ca victimă a unei infracţiuni grave. Denumirea nouă, de «operaţiuni cu materiale ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor», reflectă întocmai adevărata gravitate a faptelor – abuzuri asupra copiilor. Este titulatura internaţională actuală - «child sexual abuse material (CSAM)», iar România e printre ultimele ţări UE care încă folosesc termenul de pornografie infantilă. Noua incriminare face diferenţa între gravitatea producerii acestor materiale şi accesarea lor, dar clarifică şi alţi termeni învechiţi care creează probleme în sancţionarea inculpaţilor. De asemenea, sunt cuprinse prevederi explicite privind ameninţările digitale ce includ materialele generate sau manipulate prin inteligenţă artificială şi prevederi privind producerea, deţinerea sau distribuirea de «manuale de instrucţiuni» pentru producerea materialelor ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor. Nu ne vom opri aici, ci ne vom uita şi la cum putem obliga şi site-urile şi platformele online să îşi asume din responsabilitatea protejării copiilor în mediul online, mai ales dacă intermediază consumul de astfel de materiale. Pentru a putea lupta eficient împotriva abuzatorilor avem nevoie de o legislaţie modernă, fermă şi proporţională, care pune înainte de toate interesul superior al copilului”, a declarat deputata Diana Tuşa, preşedinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane.
„Proiectul de reformare a Codului penal cu privire la abuzurile sexuale online asupra minorilor este un răspuns necesar la o realitate urgentă: siguranţa copiilor în mediul online nu mai poate aştepta. Legislaţia privind abuzurile sexuale asupra copiilor trebuie să devină un scut real pentru copii şi să ofere autorităţilor instrumentele necesare pentru a interveni prompt în mediul digital. Materialele ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor nu sunt «conţinut»; ci dovezi ale unor abuzuri şi trebuie sancţionate. Fiecare vizualizare a unui astfel de material prelungeşte trauma copilului. Avem nevoie de legislaţie clară şi coordonare interinstituţională, astfel încât procurorii şi poliţiştii să intervină mai repede, cu interesul superior al copilului în minte. În cadrul Parteneriatului Child Protection Compact, IJM sprijină autorităţile române cu formare, expertiză şi mecanisme de cooperare, astfel încât noul cadru legal să ţină pasul cu ameninţările actuale. Vom continua să lucrăm transparent, alături de instituţiile statului şi societatea civilă, pentru ca această reformă să genereze rezultate vizibile pentru siguranţa online a copiilor”, a explicat Ștefan Coman, Specialist politici publice şi relaţii instituţionale, International Justice Mission.
Proiectul legislativ de reformare a art. 374 din Codul penal a fost depus la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, şi include modificări care vizează:
diferenţierea gravităţii faptelor, prin stabilirea unor pedepse proporţionale între producerea, distribuirea şi stocarea materialelor, respectiv situaţiile de auto‑generare a materialelor;
confiscarea obligatorie a dispozitivelor, mijloacelor şi beneficiilor rezultate din infracţiuni privind abuzurile sexuale asupra minorilor, pentru prevenirea recidivei şi descurajarea reţelelor criminale;
o terminologie conform standardelor internaţionale, care înlocuieşte sintagma neadecvată „pornografie infantilă”, ce riscă să minimalizeze gravitatea victimizării copilului, cu „operaţiuni cu materiale ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor” (CSAM – child sexual abuse material), pentru a reflecta natura abuzivă a acestor materiale;
introducerea unor prevederi explicite privind ameninţările digitale ce includ materialele generate sau manipulate prin inteligenţă artificială şi prevederi privind producerea, deţinerea sau distribuirea de „manuale de instrucţiuni” pentru producerea materialelor ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor;
reguli echilibrate pentru situaţiile între minori, care evită incriminarea adolescenţilor apropiaţi ca vârstă ce îşi împărtăşesc în contexte consensuale materiale explicit sexuale cu propriile lor persoane, dar permit sancţionarea fermă a cazurilor în care un minor constrânge, manipulează sau distribuie fără consimţământ materiale ce implică alţi minori.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal depusă la Senat cu numărul B172/2026 poate fi consultată aici:
https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=b172&an_cls=2026
Datele din raportul privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public, în anul 2025, arată că numărul cazurilor de pornografie infantilă a crescut cu 12,8% în ultimul an. Tendinţa este confirmată şi în raportul DIICOT, care arată o creştere majoră a numărului dosare înregistrate în ultimi 10 ani, de la 218, în anul 2016, la 2595, în 2025.
De asemenea, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) confirmă amploarea fenomenului, arătând că, în 2024, pornografia infantilă a fost a doua cea mai răspândită formă de exploatare, după exploatarea sexuală.
În 2024, peste 36.000 de rapoarte au fost transmise autorităţilor române pentru investigaţii, iar în primul semestru din 2025 numărul a ajuns deja la 17.000. Acestea sunt rapoarte generate de platforme online şi transmise către Centrul Naţional pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi din Statele Unite ale Americii (NCMEC - National Center for Missing & Exploited Children) atunci când sunt identificate materiale suspecte de abuz sexual asupra copiilor.
Cazurile prezentate în spaţiul public în ultimul an arată o diversificare îngrijorătoare a modurilor de generare şi distribuire a materialelor, de la acumularea şi partajarea la scară largă în grupuri închise, la producerea directă sau prin manipularea victimelor, utilizarea şantajului, implicarea minorilor, exploatarea unor poziţii de încredere şi până la apariţia conţinutului generat artificial cu ajutorul tehnologiilor emergente, inclusiv al inteligenţei artificiale.
Propunerea legislativă răspunde acestor nevoi printr-un set coerent de clarificări şi actualizări esenţiale, măsuri care urmăresc să crească eficienţa urmăririi penale, să reducă spaţiul pentru interpretări contradictorii şi să întărească, în mod real şi durabil, protecţia copiilor împotriva formelor moderne ale exploatării sexuale.
Proiectul legislativ a fost elaborat prin consultare cu instituţiile statului şi cu reprezentanţi ai societăţii civile, în linie cu eforturile de consolidare a unui răspuns care pune accentul pe protecţia victimelor şi gestionarea traumei.
Componenta de analiză legislativă a fost susţinută în cadrul Parteneriatului Cadru privind Protecţia Copilului (CPC - Child Protection Compact), un acord bilateral între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, prin Departamentul de Stat al SUA. Lansat în 2024, CPC se desfăşoară pe o perioadă de cinci ani şi are ca obiectiv combaterea traficului de minori printr-o abordare integrată, ce include prevenirea, protecţia victimelor şi consolidarea capacităţii agenţiilor de aplicare a legii şi a sistemului judiciar. Programul urmăreşte dezvoltarea unui corp de profesionişti specializaţi în însoţirea copiilor pe parcursul procedurilor penale, cu rol de avocaţi ai copilului, instituţionalizarea unor programe de formare pentru specialişti din domeniul protecţiei copilului şi justiţiei, precum şi înfiinţarea unui Centru Naţional pentru Combaterea Abuzului şi Exploatării Sexuale Online a Minorilor. Centrul va sprijini acest demersuri prin instrumente operaţionale, formarea continuă a personalului şi cooperare internaţională.
Despre Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane: Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane a fost înfiinţată în februarie 2024. De la înfiinţare şi până acum, Comisia a avut rolul de a monitoriza instituţiile statului în activitatea lor privind combaterea traficului de persoane, România aflându-se în fruntea clasamentului european privind frecvenţa acestui fenomen. Mai mult decât atât, Comisia a reprezentat un catalizator de politici publice pentru adoptarea unei legislaţii robuste în vederea ameliorării fenomenului. Suplimentar, Comisia joacă rolul unui accelerator de soluţii prin dezbateri consistente cu societatea civilă dar şi prin cooperare internaţională, menţinând dialogul cu partenerii strategici pe această temă şi preluând exemple de bune practici în eradicarea traficului de persoane.
Despre International Justice Mission: International Justice Mission (IJM) este o organizaţie globală care protejează persoanele vulnerabile împotriva violenţei. IJM colaborează cu autorităţile locale în 33 de programe din 19 ţări pentru a combate sclavia, violenţa împotriva femeilor şi copiilor şi abuzul de putere împotriva persoanelor vulnerabile. IJM susţine prin acţiunile sale reintegrarea victimelor, tragerea la răspundere a făptuitorilor şi consolidarea sistemelor de justiţie. International Justice Mission a lansat Programul European Anti-Trafic la sfârşitul anului 2019, cu scopul de a sprijini guvernele din Europa să pună capăt impunităţii pentru traficul transfrontalier. În România, International Justice Mission colaborează cu Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate din cadrul Poliţiei Române (DCCO), precum şi cu Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) pentru a implementa programe care au ca scop sprijinirea Guvernului României în eforturile sale de a răspunde la problematica traficului de persoane.
Despre Child Protection Compact: Child Protection Compact (Parteneriatul pentru Protecţia Copilului) este o iniţiativă bilaterală cu o durată de cinci ani, semnată în septembrie 2024 între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite. Finanţată de Biroul pentru Monitorizarea şi Combaterea Traficului de Persoane din cadrul Departamentului de Stat al SUA, această iniţiativă are ca scop consolidarea capacităţii României de a combate traficul de minori în toate formele sale, cu un accent deosebit pe prevenirea exploatării sexuale şi a muncii forţate în rândul copiilor. În baza acestui acord, Statele Unite s-au angajat să ofere asistenţă financiară externă pentru sprijinirea eforturilor României de a îmbunătăţi identificarea victimelor, furnizarea de servicii specializate de protecţie şi asistenţă, consolidarea răspunsului autorităţilor de aplicare a legii şi al sistemului judiciar, precum şi creşterea coordonării interinstituţionale.
Aflaţi mai multe la www.ijm.org.
Contact mass-media:
International Justice Mission
Irina Roncea
Communication Manager - European Anti-Trafficking Program
ironcea@ijm.org; (+40) 757 059 960
Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane
csctp2025@cdep.ro
|
