|
primit de la vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri europene, domnul deputat Ovidiu-Vasile Cîmpean (Grupul parlamentar al PNL)
Comisia pentru afaceri europene: dezbatere la Cluj-Napoca privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru 2028-2034 – consultare extinsă cu ecosistemele academic şi economic şi autorităţile locale pentru fundamentarea poziţiei României în negocierile UE
Marţi, 31 martie a.c., la invitaţia vicepreşedintelui Ovidiu Cîmpean, membrii Comisiei pentru afaceri europene au efectuat o vizită de lucru la Cluj-Napoca, dedicată analizării priorităţilor strategice pentru viitorul buget al Uniunii Europene.
Programul a vizat consultări aplicate cu actori locali implicaţi în absorbţia fondurilor europene, pentru a fundamenta mandatul de negociere al României pentru perioada 2028-2034.
Vizita a debutat cu şedinţa comisiei desfăşurată în format hibrid la sediul Primăriei.
În intervenţiile avute, deputaţii au apreciat nivelul ridicat al implementării fondurilor europene la nivel local şi au evidenţiat necesitatea menţinerii unei politici de coeziune solide în viitorul Cadru financiar multianual. De asemenea, au fost abordate teme privind consolidarea cooperării dintre Parlament, Guvern şi autorităţile locale, precum şi importanţa unei implicări active a României în procesul de negociere europeană. S-a subliniat rolul fondurilor europene ca motor al dezvoltării regionale şi necesitatea valorificării experienţei acumulate în utilizarea acestora, Cluj-Napoca şi regiunea Nord-Vest fiind menţionate ca exemple de bune practici.
Programul de lucru a continuat la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), cu o dezbatere organizată de Comisia pentru afaceri europene în parteneriat cu Facultatea de Studii Europene şi Facultatea de Știinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor.
Evenimentul, coordonat de deputatul Ovidiu Cîmpean, vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri europene şi raportor pe acest dosar, s-a bucurat de prezenţa primarului Emil Boc, raportor în cadrul Comitetului European al Regiunilor. Au mai participat: Clara Staicu, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Nicolae Toderaş, director în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Voicu Oprean, fondator şi CEO AROBS Transilvania Software, Marius Lazăr de la E-INFRA Group, cadre universitare de la Facultatea de Studii Europene şi FSEGA, reprezentanţi ai Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, ai Grupului PONT şi ai Federaţiei Tinerilor din Cluj.
Discuţiile au fost structurate în două paneluri tematice: viitorul politicii de coeziune, moderat de lector univ. dr. Ovidiu Vaida (FSE UBB), şi competitivitatea Uniunii Europene, moderat de asist. univ. dr. Marcel Pîrvu (FSEGA UBB).
Comisia Europeană a propus un buget de 1,98 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034, echivalent cu 1,26% din venitul naţional brut al Uniunii. Pentru România, alocarea estimată depăşeşte 60 de miliarde de euro. Propunerea introduce o nouă arhitectură bugetară, bazată pe planuri de parteneriat naţionale şi regionale, care combină mai multe fonduri europene într-un cadru unic de programare.
În acest sens, opinia Comisiei pentru afaceri europene, elaborată de raportorul Ovidiu Cîmpean, a fost adoptată cu unanimitate în decembrie 2025 şi votată în plenul Camerei Deputaţilor în februarie 2026. Hotărârea Camerei Deputaţilor, transmisă Comisiei Europene în cadrul dialogului politic, a susţinut menţinerea politicii de coeziune şi a politicii agricole comune ca politici fundamentale ale Uniunii, cu alocări distincte, predictibile şi finanţate adecvat, fără a fi puse în competiţie cu alte instrumente financiare europene.
De asemenea, s-a solicitat recunoaşterea explicită a dimensiunii urbane în viitorul buget, cu instrumente de finanţare adaptate municipiilor şi zonelor metropolitane pentru tranziţie verde, mobilitate durabilă, eficienţă energetică şi locuire accesibilă, concomitent cu o finanţare dedicată pentru dezvoltarea coridoarelor feroviare de mare viteză în Europa Centrală şi de Est, inclusiv pentru România, în vederea reducerii decalajelor de conectivitate şi creşterii mobilităţii civile şi militare.
Poziţia României vizează totodată un acces echitabil la viitorul Fond european pentru competitivitate pentru toate economiile europene, inclusiv pentru ecosistemele emergente de inovare la nivel regional; accesul echitabil la finanţare trebuie să prevină concentrarea excesivă a resurselor într-un număr limitat de state membre.
Totodată, se pune accent pe investiţii în infrastructura energetică, eficienţa energetică a locuinţelor şi combaterea sărăciei energetice, în contextul în care energia a devenit o componentă esenţială a securităţii europene, precum şi pe orientarea investiţiilor către regiunile de la frontiera estică a Uniunii, inclusiv către România, în scopul consolidării infrastructurii critice şi capacităţii de răspuns la crize.
„Am vrut ca această dezbatere să aducă în prim-plan perspectivele administraţiei locale, ale mediilor academic şi economic. Argumentele pe care le-am auzit la Cluj-Napoca vor consolida poziţia României în negocierile care urmează", a declarat Ovidiu Cîmpean.
Comisia pentru afaceri europene va continua consultările în teritoriu şi va integra concluziile dezbaterii de la Cluj-Napoca în poziţia României pe parcursul negocierilor europene.
|
