|
primită de la doamna deputat Rodica Nassar (Grupul parlamentar al PSD)
Autismul nu este invizibil: de la conştientizare la acţiune publică reală
Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului, aniversată astăzi, reprezintă un moment de reflecţie asupra unei realităţi sociale şi medicale complexe, care priveşte un număr tot mai mare de copii, tineri şi adulţi.
Tulburările din spectrul autist sunt recunoscute la nivel global ca afecţiuni de neurodezvoltare cu o prevalenţă în creştere. Datele internaţionale indică faptul că aproximativ 1 din 100 de copii se află pe spectru, potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În România, deşi nu există încă o evidenţă exhaustivă, specialiştii atrag atenţia că numărul persoanelor diagnosticate este semnificativ mai mic decât cel real, din cauza accesului limitat la evaluare şi diagnostic precoce.
Tema promovată la nivel european de Autism Europe pentru această zi, „Not invisible”, subliniază nevoia de a depăşi stadiul simbolic al conştientizării şi de a construi politici publice coerente, care să răspundă concret nevoilor persoanelor cu autism. În lipsa unor intervenţii timpurii şi a unui sistem integrat de sprijin, costurile sociale şi umane devin considerabile, iar oportunităţile de dezvoltare ale acestor persoane sunt limitate.
Realitatea din România evidenţiază provocări majore: liste de aşteptare pentru diagnostic, insuficienţa centrelor de terapie, lipsa specialiştilor formaţi în mod adecvat şi dificultăţi în integrarea în sistemul educaţional de masă. De asemenea, tranziţia de la copilărie la viaţa adultă rămâne un punct vulnerabil, în condiţiile în care serviciile pentru adulţi sunt aproape inexistente, iar integrarea pe piaţa muncii este sporadică şi insuficient susţinută.
În acest context, devine esenţială consolidarea cadrului legislativ şi instituţional. Investiţiile în sănătate mintală şi în servicii comunitare trebuie să fie corelate cu politici educaţionale incluzive şi cu măsuri de sprijin pentru familii. Formarea continuă a cadrelor medicale, a psihologilor, profesorilor şi asistenţilor sociali reprezintă o condiţie indispensabilă pentru crearea unui sistem funcţional. În acelaşi timp, parteneriatul cu organizaţiile neguvernamentale şi cu asociaţiile de părinţi trebuie consolidat, acestea fiind, de multe ori, principalii furnizori de servicii şi suport.
În calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, consider că responsabilitatea noastră este de a transforma această temă într-o prioritate reală de politică publică. Nu este suficient să recunoaştem existenţa unei probleme, ci trebuie să construim soluţii durabile, bazate pe date, expertiză şi dialog.
Autismul nu este invizibil. Vizibilă trebuie să fie şi voinţa noastră de a acţiona, de a elimina barierele şi de a garanta fiecărei persoane dreptul la o viaţă demnă, independentă şi integrată în comunitate.
|
