|
primită de la doamna deputat Rodica Nassar (Grupul parlamentar al PSD)
Extinderea urgentă a screeningului oncologic - o obligaţie reală a statului pentru reducerea mortalităţii evitabile
În faţa noastră se află una dintre cele mai sensibile şi urgente provocări ale sistemului de sănătate din România: lupta împotriva cancerului, o luptă care nu poate fi câştigată doar în spitale, ci mai ales prin prevenţie, educaţie şi depistare precoce.
Realitatea ne arată că, în ciuda progreselor medicale, România continuă să înregistreze întârzieri semnificative în implementarea unor politici publice eficiente în domeniul screeningului oncologic. Datele statistice sunt bine cunoscute şi nu pot fi ignorate. Țara noastră se află, de ani de zile, printre statele europene cu cele mai ridicate rate de mortalitate prin cancer de col uterin, o afecţiune care, în condiţiile unui screening adecvat, este în mare măsură prevenibilă şi tratabilă în stadii incipiente. În mod similar, cancerul de sân şi cancerul colorectal continuă să fie diagnosticate, în numeroase cazuri, în stadii avansate, ceea ce reduce dramatic şansele de supravieţuire şi creşte presiunea asupra sistemului sanitar.
În acest context, iniţiativele recente privind extinderea programelor de screening pentru aceste tipuri de cancer reprezintă un semnal important că prevenţia începe să capete locul pe care îl merită în politicile publice de sănătate. Totuşi, consider esenţial să înţelegem că simpla existenţă a unor programe nu este suficientă. Eficienţa lor depinde în mod direct de capacitatea statului de a le implementa coerent, de a le finanţa corespunzător şi de a asigura accesul real al populaţiei la aceste servicii.
România se confruntă, în continuare, cu dificultăţi structurale care limitează impactul acestor programe. Accesul inegal la servicii medicale între mediul urban şi cel rural, deficitul de personal medical, lipsa unor registre naţionale funcţionale şi nivelul scăzut de informare al populaţiei sunt doar câteva dintre obstacolele care trebuie depăşite. În acelaşi timp, participarea la screening rămâne redusă, nu doar din cauza infrastructurii insuficiente, ci şi din cauza lipsei unei culturi a prevenţiei.
Experienţa altor state membre ale Uniunii Europene ne arată că rezultatele pot fi semnificativ îmbunătăţite atunci când există o abordare integrată, bazată pe colaborarea dintre autorităţi, profesioniştii din sănătate şi comunităţi. Implicarea medicilor de familie, utilizarea instrumentelor digitale pentru monitorizarea pacienţilor şi derularea unor campanii de informare bine ţintite sunt elemente esenţiale pentru creşterea participării la screening şi, implicit, pentru reducerea mortalităţii.
Nu trebuie să uităm că România are resursele şi expertiza necesare pentru a face progrese reale în acest domeniu. Avem specialişti valoroşi, avem acces la finanţări europene şi avem obligaţia de a transforma aceste oportunităţi în rezultate concrete pentru cetăţeni. Investiţia în prevenţie nu este doar o alegere responsabilă, ci şi una eficientă din punct de vedere economic, deoarece reduce costurile asociate tratamentelor complexe şi îmbunătăţeşte calitatea vieţii populaţiei.
Responsabilitatea noastră, ca decidenţi, este să susţinem politici publice care nu doar tratează boala, ci o şi previn. Extinderea şi consolidarea programelor de screening trebuie să devină o prioritate reală, susţinută prin măsuri concrete şi printr-un angajament ferm din partea tuturor factorilor decizionali.
Lupta împotriva cancerului este, în esenţă, o luptă pentru viaţă, iar succesul ei depinde de capacitatea noastră de a acţiona la timp, cu responsabilitate şi viziune.
|
