|
primită de la doamna deputat Raisa Enachi (neafiliat)
Bugetul 2026 introduce finanţări fără sume clare pentru organizaţiile minorităţilor
În contextul actual, marcat de creşteri de taxe, scumpiri la energie şi combustibili şi o presiune constantă asupra costului vieţii, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a redus temporar acciza la motorină cu 30 de bani pe litru.
Măsura a fost prezentată drept un sprijin pentru populaţie şi mediul economic, însă impactul său real rămâne limitat în raport cu scumpirile generalizate din economie.
În paralel, în cadrul dezbaterilor privind Legea bugetului de stat pe anul 2026, a fost introdus un amendament care creează cadrul pentru finanţări gestionate prin Secretariatul General al Guvernului, fără indicarea explicită a sumei totale şi fără o defalcare clară a alocărilor pe categorii de cheltuieli. Analiza datelor bugetare indică un impact de ordinul sutelor de milioane de lei, însă amendamentul nu stabileşte valori exacte şi nici limite precise.
Conţinutul acestuia prevede sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv acoperirea cheltuielilor de funcţionare: sedii, filiale, centre culturale şi comunitare, centre multifuncţionale, case tradiţionale, redacţii şi edituri, precum şi activităţi desfăşurate atât în ţară, cât şi în străinătate. Enumerarea este însă generală, fără criterii obiective de alocare, fără indicatori de performanţă şi fără mecanisme clare de control al utilizării fondurilor.
Este important de subliniat că acest amendament a fost iniţial respins în şedinţa comisiilor comune de avizare, ceea ce indică existenţa unor rezerve privind fundamentarea şi oportunitatea sa. Cu toate acestea, fără modificări şi fără corectarea problemelor identificate, amendamentul a fost ulterior supus votului în şedinţa comună a Comisiilor de buget ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, unde a fost adoptat în unanimitate, fără dezbatere reală şi fără opoziţie din partea parlamentarilor prezenţi.
Se ridică astfel o întrebare legitimă: în ce măsură este justificată alocarea unor fonduri publice semnificative, inclusiv pentru activităţi desfăşurate în afara ţării, în absenţa unor criterii clare şi a unei transparenţe reale, în condiţiile în care minorităţile naţionale beneficiază deja de drepturi şi statut deplin de cetăţeni în statele în care acestea sunt majoritare?
Această succesiune de decizii ridică probleme serioase privind coerenţa procesului decizional şi respectarea principiilor de transparenţă şi responsabilitate bugetară. Adoptarea unor prevederi cu impact financiar semnificativ, fără indicarea sumelor şi fără detalierea destinaţiei fondurilor, creează premisele unei utilizări netransparente a banului public şi limitează posibilitatea unui control real.
De asemenea, trebuie menţionat că, în urma solicitărilor publice de clarificare, purtătorul de cuvânt al Guvernului nu a oferit explicaţii, ceea ce accentuează lipsa de transparenţă.
În aceste condiţii, contrastul este evident, pentru cetăţeni, taxe mai mari şi costuri tot mai greu de suportat, pentru aceste alocări, lipsă de claritate, lipsă de limite şi lipsă de explicaţii. Acesta nu este doar un dezechilibru economic, ci şi unul de responsabilitate publică.
|
