|
primit de la preşedintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane, doamna deputat Adriana-Diana Tuşa (Grupul parlamentar al PSD)
Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane, în parteneriat cu Fundaţia World Vision România, în calitate de lider al Consorţiului Child Protection Compact (CPC), a organizat evenimentul „Protecţia copiilor împotriva traficului de persoane: Analiza cadrului legislativ şi a mecanismelor de prevenire în România”.
Aproximativ jumătate dintre victimele traficului de persoane sunt minori, iar fenomenul este în creştere. Conform celor mai recente date ale Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), în 2025, numărul de victime (adulte şi minore) a crescut cu aproximativ 16% faţă de 2024.
Tema traficului de minori a fost discutată, în cadrul evenimentului de astăzi, de reprezentanţii instituţiilor publice, ai organizaţiilor internaţionale şi cei ai societăţii civile.
Participanţii au analizat dimensiunea fenomenului şi evoluţia acestuia, inclusiv mutarea recrutării în mediul online, vulnerabilităţile care expun copiii riscului de trafic şi dificultăţile de identificare timpurie a victimelor.
Datele disponibile pentru anul 2024 arată că:
- aproximativ 9 din 10 copii victime sunt exploataţi în traficul intern;
- exploatarea sexuală continuă să reprezinte principala formă de trafic (75%), afectând în special fetele minore;
- recrutarea are loc tot mai frecvent prin reţele sociale şi aplicaţii de comunicare.
„Traficul de minori nu apare brusc, ci în contextul unor vulnerabilităţi care pot fi identificate şi reduse dacă intervenim la timp. Prin programul pe care îl implementăm în 20 de judeţe, lucrăm împreună cu autorităţile şi comunităţile locale pentru a consolida prevenirea şi pentru a îmbunătăţi mecanismele de identificare timpurie a copiilor aflaţi în risc. Acest lucru înseamnă intervenţii concrete în comunităţi şi în şcoli, prin informare, consiliere şi sprijin pentru profesionişti, astfel încât semnalele de risc să fie recunoscute mai devreme. Experienţa noastră arată că soluţiile există, dar ele trebuie aplicate consecvent şi susţinute prin colaborare între instituţii, pentru a construi un răspuns eficient şi pentru a proteja copiii în mod real”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv, World Vision România.
„Traficul de minori este una dintre cele mai grave forme de criminalitate care afectează copiii din România, iar datele arată clar că este nevoie de acţiune mai fermă şi mai coerentă. Prin activitatea Comisiei, lucrăm la îmbunătăţirea cadrului legislativ, astfel încât protecţia copiilor să fie mai clară şi mai eficientă, inclusiv în contextul noilor forme de exploatare din mediul online. Discuţiile de astăzi confirmă că este esenţial să consolidăm cooperarea între instituţii şi să susţinem intervenţiile care funcţionează deja în comunităţi. Parlamentul are responsabilitatea de a transforma aceste direcţii în măsuri concrete, care să ducă la o protecţie reală a copiilor noştri”, a declarat Diana Tuşa, preşedinte, Comisia specială comună a Parlamentului pentru combaterea traficului de persoane.
Principalele propuneri legislative
În cadrul dezbaterii a fost prezentată o analiză legislativă realizată de Asociaţia eLiberare, care identifică şi propune o serie de îmbunătăţiri ale cadrului normativ actual pentru consolidarea protecţiei copiilor, mai ales în situaţia în care sunt victime ale unor infracţiuni.
În concret, printre propuneri se regăsesc următoarele:
recunoaşterea caracterului de victimă indirectă al copiilor în prezenţa cărora sunt săvârşite infracţiuni, mai ales în situaţia în care acestea presupun violenţă (de orice fel);
posibilitatea agravării pedepselor în cazul inculpaţilor care au comis infracţiuni în prezenţa copiilor, mai ales dacă acestea presupun violenţă;
actualizarea legislaţiei privind exploatarea sexuală a minorilor, inclusiv exploatarea în mediul digital;
reducerea posibilităţii de renunţare la urmărirea penală în cauzele în care există copii victime ale infracţiunilor, mai ales atunci când au fost comise cu violenţă;
eficientizarea accesului copiilor la justiţie şi simplificarea condiţiilor de sesizarea a organelor judiciare, mai ales în cazul copiilor care au capacitate de exerciţiu restrânsă;
desfăşurarea cu celeritate a anchetelor, mai ales în cauzele în care există copii victime ale infracţiunilor, pentru a reduce retraumatizarea acestora;
clarificarea cadrului legal pentru a evita întârzierile nejustificate, provocate de conflictele de competenţă, mai ales în situaţia infracţiunilor care presupun abuzuri sexuale împotriva copiilor;
efcientizarea pocedurii de accesare a compensaţiilor financiare şi a celorlalte beneficii prevăzute de lege, de către victimele unor infracţiuni grave.
Proiect naţional: intervenţii concrete în 20 de judeţe
Dezbaterea a avut loc în contextul implementării Parteneriatului Cadru privind Protecţia Copilului (Child Protection Compact – CPC), coordonat de World Vision România, un program naţional care vizează îmbunătăţirea coordonării dintre Guvern, autorităţi, societatea civilă, sectorul privat şi părţile interesate din comunitate în vederea reducerii riscurilor şi vulnerabilităţilor asociate traficului de copii, furnizării de servicii integrate centrate pe victime şi facilitării accesului acestora la un sistem de justiţie eficient.
Proiectul este implementat în perioada 2024–2029 şi acoperă 20 de judeţe, selectate pe baza incidenţei cazurilor şi a vulnerabilităţilor identificate. În aceste judeţe au fost înregistrate 221 de victime minore din totalul de 333 la nivel naţional în 2024, ceea ce indică o concentrare ridicată a fenomenului. Printre criteriile care au stat la baza selecţiei acestor judeţe sunt: vulnerabilităţi socio-economice (sărăcie, şomaj, rată abandon şcolar), număr de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, număr de cazuri de abuz, neglijare, exploatare, număr de copii aflaţi în sistemul de protecţie specială, comunităţi etnice. Judeţele sunt: Alba, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Gorj, Iaşi, Mureş, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiş, Vaslui, Vâlcea.
Intervenţia este structurată pe patru direcţii majore:
1. Prevenire
Proiectul dezvoltă campanii naţionale şi locale de conştientizare, care vor ajunge la aproximativ 600.000 de persoane, şi susţine elaborarea a 20 de planuri comunitare de acţiune antitrafic.
În paralel, sunt derulate activităţi în comunităţi vulnerabile, inclusiv:
programe de educaţie şi prevenire în şcoli
instruirea cadrelor didactice, personalului medical şi actorilor locali
intervenţii pentru reducerea vulnerabilităţilor economice şi sociale
De asemenea, este dezvoltat un instrument de tip „heat map”, care permite identificarea zonelor cu risc ridicat, a resurselor si serviciilor existente şi orientarea intervenţiilor.
2. Protecţie
Proiectul contribuie la dezvoltarea unei reţele naţionale de psihologi specializaţi în trauma traficului de copii şi la îmbunătăţirea mecanismelor de intervenţie.
Peste 4.200 de profesionişti sunt instruiţi pentru:
detectarea timpurie a victimelor
aplicarea mecanismelor de identificare şi referire
utilizarea unor practici centrate pe copil şi informate de traumă
În paralel, sunt sprijinite echipele multidisciplinare locale pentru gestionarea cazurilor.
3. Justiţie
Proiectul include programe de formare pentru profesioniştii din sistemul de justiţie, cu accent pe:
abordări centrate pe victimă
proceduri adaptate copiilor
reducerea retraumatizării în procesul judiciar
4. Parteneriate şi politici publice
Proiectul sprijină dezvoltarea cooperării interinstituţionale şi contribuie la:
definirea politicilor publice
îmbunătăţirea cadrului legislativ
dezvoltarea unor mecanisme de finanţare sustenabile pentru serviciile destinate victimelor
Programul este implementat de un consorţiu coordonat de Fundaţia World Vision România, alături de World Vision US, Asociaţia eLiberare, FONPC – Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil, Fundaţia Terre des hommes România şi Code for Romania.
Programul este finanţat cu sprijinul Departamentului de Stat al SUA.
* * *
Despre Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane: Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane a fost înfiinţată în februarie 2024. De la înfiinţare şi până acum, Comisia a avut rolul de a monitoriza instituţiile statului în activitatea lor privind combaterea traficului de persoane, România aflându-se în fruntea clasamentului european privind frecvenţa acestui fenomen. Mai mult decât atât, Comisia a reprezentat un catalizator de politici publice pentru adoptarea unei legislaţii robuste în vederea ameliorării fenomenului. Suplimentar, Comisia joacă rolul unui accelerator de soluţii prin dezbateri consistente cu societatea civilă dar şi prin cooperare internaţională, menţinând dialogul cu partenerii strategici pe această temă şi preluând exemple de bune practici în eradicarea traficului de persoane.
Despre World Vision România: World Vision România este o organizaţie care desfăşoară programe de educaţie, intervenţie umanitară, dezvoltare şi advocacy, având în centru bunăstarea copilului. În 35 de ani de activitate, a sprijinit peste 500.000 de copii şi adulţi din aproape 3.000 de comunităţi din 41 de judeţe. Organizaţia face parte din reţeaua World Vision International, prezentă în aproape 100 de ţări.
* * *
Contact mass-media:
Fundaţia World Vision România
Andreea Bujor
Director de Comunicare şi Advocacy andreea_bujor@wvi.org
(+40) 728 946 523
Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane
csctp2025@cdep.ro
|
