|
primit de la preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, doamna deputat Dumitriţa Gliga (Grupul parlamentar al PSD)
Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO a participat joi, 23 aprilie 2026, la şedinţa Comitetului de Organizare UNESCO Sighişoara, desfăşurată la Primăria Municipiului Sighişoara, într-un cadru de lucru orientat către evaluare concretă, decizii aplicate şi coordonare instituţională.
În anul în care România marchează 70 de ani de apartenenţă la UNESCO, această întâlnire reconfirmă o realitate esenţială: patrimoniul nu este doar o moştenire simbolică, ci o responsabilitate continuă, care presupune guvernanţă coerentă, intervenţii profesioniste şi finanţare predictibilă.
Agenda reuniunii a vizat teme esenţiale pentru managementul sitului: proiecte de punere în siguranţă şi restaurare, analiza Raportului COU Sighişoara pentru anul 2025, reglementarea activităţilor comerciale şi a imaginii urbane, precum şi direcţii de cercetare şi conservare a patrimoniului construit. Programul a inclus şi o vizită de teren în Cetatea Medievală Sighişoara, pentru evaluarea directă a stării de conservare.
În urma discuţiilor şi a dezbaterilor, s-a conturat o imagine de ansamblu caracterizată de progrese reale, dar şi de vulnerabilităţi persistente, care necesită intervenţii ferme. Pe de o parte, evoluţiile pozitive confirmă o capacitate reală de intervenţie şi cooperare instituţională: continuarea lucrărilor de restaurare a zidurilor cetăţii (tronsoanele 12, 16 şi 22, finanţate prin PNRR, cu termen estimat iunie 2026); pregătirea unor noi şantiere (tronsoanele 8, 10, 11 şi 13) prin Programul Naţional „Timbrul Monumentelor Istorice”; buna implicare a Institutului Naţional al Patrimoniului, a autorităţilor locale şi a partenerilor specializaţi; dezvoltarea unor iniţiative de tip Heritage Hub; consolidarea dialogului cu comunitatea locală şi rezultate relevante în cercetarea patrimoniului, inclusiv recunoaşteri în plan internaţional.
Intervenţiile recente includ proiecte aflate în diferite stadii de implementare: Fosta Școală de Fete de pe strada Ilarie Chendi, aflată în proces de punere în siguranţă, şi Casa Șerb, în curs de restaurare prin Fundaţia Mihai Eminescu Trust, cu finalizare estimată în 2027. De asemenea, punerea în siguranţă a Turnului Cositorarilor (2025), realizată cu finanţare din Timbrul Monumentelor Istorice, a condus la descoperiri de valoare ştiinţifică privind structuri din secolul al XV-lea, valorificate ulterior în circuit academic. Ca element pozitiv, se remarcă coerenţa intervenţiilor de restaurare în sit, coordonate de Institutul Naţional al Patrimoniului, în colaborare cu Primăria Municipiului Sighişoara şi Biserica Evanghelică, cu implicarea unor entităţi private, în special Fundaţia Mihai Eminescu Trust, organizaţie recunoscută internaţional pentru contribuţia sa în domeniu. Aceste demersuri beneficiază de sprijinul constant al Consiliului Judeţean Mureş.
Pe de altă parte, persistă disfuncţionalităţi structurale, cu impact direct asupra integrităţii sitului: întârzierea actualizării Planului Urbanistic General; intervenţii neconforme în zona protejată; degradarea unor monumente care necesită intervenţii urgente; presiuni asupra zonelor de protecţie; dezvoltare urbană insuficient controlată; trafic excesiv în cetate; precum şi deficit de capacitate administrativă în domenii-cheie. Sunt semnalate, totodată, probleme recurente privind intervenţii asupra vegetaţiei fără avize de specialitate, absenţa Registrului Verde, depăşirea nivelului admis de zgomot, mobilier urban neunitar, semnalistică UNESCO insuficientă şi utilizarea unor soluţii estetice neconforme, cu impact asupra imaginii şi autenticităţii sitului. Întârzierea intervenţiilor şi menţinerea acestor disfuncţionalităţi pot genera pierderi ireversibile asupra autenticităţii şi integrităţii sitului, cu impact direct asupra statutului şi valorii sale patrimoniale.
În urma discuţiilor, Comisia a reţinut următoarele concluzii: există progrese reale, dar acestea riscă să fie diminuate în absenţa unor decizii administrative ferme şi a unei abordări integrate. În primul rând, finalizarea şi operaţionalizarea noului Plan Urbanistic General devine o prioritate strategică, esenţială pentru protecţia extinsă a sitului şi a zonelor sale de influenţă. În al doilea rând, este necesară consolidarea capacităţii administrative locale, inclusiv prin ocuparea funcţiilor-cheie şi întărirea mecanismelor de control şi avizare în domeniul patrimoniului. În al treilea rând, protejarea sitului impune o regândire a modului de utilizare a spaţiului urban, inclusiv prin limitarea traficului, respectarea normelor de conservare şi creşterea calităţii intervenţiilor asupra fondului construit. Nu în ultimul rând, restaurarea patrimoniului trebuie tratată ca investiţie strategică, nu ca intervenţie punctuală. Este esenţială valorificarea integrată a surselor de finanţare disponibile – fonduri europene prin PNRR, Programul Naţional „Timbrul Monumentelor Istorice”, alocări bugetare şi alte mecanisme complementare – pentru a asigura intervenţii coerente şi sustenabile.
“Considerăm că respectarea standardelor şi recomandărilor UNESCO trebuie să rămână cadrul de referinţă pentru toate intervenţiile asupra sitului şi pentru deciziile de dezvoltare urbană. Comisia va urmări, în perioada următoare, implementarea măsurilor discutate şi va solicita autorităţilor competente accelerarea demersurilor privind actualizarea PUG şi intervenţiile prioritare asupra monumentelor aflate în risc şi va continua să susţină, în dialog cu autorităţile competente, măsuri legislative şi administrative concrete pentru protejarea şi valorificarea patrimoniului, cu obiectivul clar de a asigura protejarea, restaurarea şi promovarea Cetăţii Medievale Sighişoara la adevărata sa valoare. Am apreciat implicarea comunităţii locale în acest proces. Rolul comunităţii locale este esenţial, alături de autorităţile publice şi instituţiile de specialitate, fiind necesară o implicare activă, coordonată şi constantă, bazată pe responsabilitate comună, respectarea reglementărilor şi asumarea valorii patrimoniului ca resursă identitară şi de dezvoltare durabilă”, a declarat doamna Dumitriţa Gliga, preşedintele Comisiei.
“Protejarea sitului UNESCO nu este doar o obligaţie administrativă, ci un test de responsabilitate faţă de identitatea noastră culturală, de capacitatea instituţiilor şi a comunităţii de a păstra autenticitatea şi valoarea acestuia şi de a duce mai departe, cu discernământ şi respect, un patrimoniu care ne reprezintă şi ne obligă”, a precizat doamna Dumitriţa Gliga.
La întrunire au participat:
Dumitriţa Gliga – deputat, preşedinte al Comisiei
Mircea Chelaru – senator, vicepreşedinte
Daniel Gheorghe – deputat, vicepreşedinte
Tudor Ionescu – deputat, membru al Comisiei
Csep Andreea – deputat, membru al Comisiei
Paul Cotîrleţ – deputat, membru al Comisiei
Ruxandra Balaci – coordonator, Comitetul de Organizare UNESCO Sighişoara
Ioan Sârbu – primar, Municipiul Sighişoara
Ernő Gall – consilier local
Andrei-Robert Călugăr – consilier local
Mădălina Sonea – Ministerul Culturii / Direcţia Patrimoniu Cultural
Lucia Leca – Institutul Naţional al Patrimoniului
Adina Popescu – arhitect-şef, Consiliul Judeţean Mureş
Klara Pădurean – Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mureş
Michaela Türk – director, Fundaţia Mihai Eminescu Trust
Hans Bruno Fröhlich – prim-preot, Biserica Evanghelică
Bogdan Burghelea – administrator public, Primăria Municipiului Sighişoara
Gabriela Purcariu – inspector, UAT Sighişoara
Bogdan Bindea – IPJ Mureş
Simo Noemi – arhitect
Klaus Birthler – Universitatea Sapientia, colaborator
Romeo Gheorghiţă – Universitatea Naţională de Arte Bucureşti (UNArte), ARA
Nicoleta Peter – reprezentant al comunităţii locale
Ovidiu Dumitru Mălancrăvean - reprezentant al comunităţii locale
|
