|
primită de la domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan (Grupul parlamentar al PSD)
România nu mai poate plăti preţul unei guvernări care a adâncit nesiguranţa economică şi socială
Mâine, Parlamentul României va dezbate şi va vota moţiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Consider că acest vot este unul de responsabilitate faţă de milioanele de români care au resimţit în ultimele luni efectele unei guvernări construite aproape exclusiv pe austeritate, creşteri de taxe, blocaje administrative şi lipsă de perspectivă economică.
Mi-a fost adresată de foarte multe ori întrebarea dacă susţinerea acestei moţiuni este justificată în condiţiile în care am făcut parte din aceeaşi formulă de guvernare. Răspunsul este unul simplu: am încercat constant să limităm măsurile excesive şi să protejăm cât s-a putut categoriile vulnerabile, economia reală, investiţiile şi veniturile populaţiei. Dacă nu am fi intervenit, TVA ar fi fost împinsă la 24%; contribuţia la sănătate s-ar fi aplicat inclusiv pensiilor minime, plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază şi plafonarea preţurilor la utilităţi nu ar fi fost menţinute, salariul minim nu ar fi crescut, sprijinul pentru fermieri şi transportatori ar fi lipsit, investiţiile locale ar fi fost stopate, iar reducerile de personal din administraţie şi din sectoare esenţiale ar fi fost mult mai severe. Au existat numeroase momente în care anumite decizii au fost doar temperate, amânate sau corectate pentru a reduce impactul social. Cu toate acestea, realitatea ultimelor luni arată clar că România a fost împinsă într-o zonă de nesiguranţă economică şi socială care nu mai poate continua.
Motivele care justifică susţinerea moţiunii de cenzură sunt concrete şi ţin de efectele grave produse asupra nivelului de trai, asupra economiei şi asupra stabilităţii sociale. Cele 25 de motive care au impus necesitatea unei schimbări a modului de guvernare sunt următoarele:
1. Inflaţia generală a ajuns aproape de pragul de 10%, mult peste media europeană.
2. Preţurile la alimente au crescut accelerat, într-un ritm dublu faţă de perioada anterioară.
3. România a ajuns între statele cu cea mai mare inflaţie alimentară din Uniunea Europeană.
4. Povara austerităţii a fost transferată asupra românilor cu venituri mici şi medii.
5. Puterea de cumpărare a salariaţilor a suferit una dintre cele mai severe scăderi din ultimii 15 ani.
6. Pensionarii au resimţit cea mai puternică diminuare a valorii reale a pensiilor din ultimele decenii.
7. Consumul intern a intrat într-o scădere constantă.
8. Peste 54.000 de salariaţi şi-au pierdut locurile de muncă în timpul acestei guvernări.
9. Povara măsurilor de austeritate a fost aşezată pe umerii celor mai vulnerabili români, fără rezultate economice proporţionale.
10. Agricultura a fost pusă sub presiune prin întârzierea măsurilor de sprijin pentru costurile de producţie.
11. România a intrat în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere economică.
12. Țara noastră a coborât dramatic în clasamentele europene privind ritmul de creştere economică.
13. Încrederea în economia naţională a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii ani.
14. Investiţiile publice au fost reduse exact într-un moment în care economia avea nevoie de susţinere.
15. Creşterea taxelor nu a produs efectele promise în reducerea deficitului bugetar.
16. Producţia industrială a înregistrat scăderi care anunţă o criză economică mai profundă.
17. Sectorul turismului şi al serviciilor a început să resimtă efecte severe de blocaj.
18. Întreprinderile mici şi mijlocii au fost sufocate de taxe şi de lipsa programelor reale de sprijin.
19. Austeritatea a fost aplicată în principal asupra muncii şi a veniturilor populaţiei.
20. Consolidarea bugetară a fost afectată de artificii contabile şi de lipsa transparenţei.
21. Deciziile bugetare au fost întârziate nejustificat, blocând investiţii şi proiecte publice.
22. A fost prezentat un buget nerealist şi lipsit de suficientă protecţie socială.
23. Retorica alarmistă privind economia a amplificat neîncrederea şi costurile financiare.
24. Lipsa reformelor structurale a fost înlocuită cu improvizaţie şi măsuri administrative de moment.
25. În locul unui plan coerent de dezvoltare, România a primit luni întregi de teamă, incertitudine şi blocaj economic.
Acestea nu sunt simple argumente politice, ci realităţi economice şi sociale pe care românii le-au simţit direct în facturi, în coşul zilnic, în nesiguranţa locului de muncă şi în diminuarea constantă a nivelului de trai.
Moţiunea de cenzură reprezintă astăzi necesitatea firească de a opri o direcţie de guvernare care a adâncit tensiunile sociale şi a amplificat nesiguranţa economică. România are nevoie de stabilitate, de investiţii, de protejarea puterii de cumpărare şi de măsuri care să redea încrederea mediului economic şi a cetăţenilor.
Voi vota această moţiune pentru că nu mai putem cere românilor să plătească la nesfârşit preţul unei guvernări care a produs mai multă austeritate decât dezvoltare.
|
