|
primit de la preşedintel Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane, doamna deputat Adriana Diana Tuşa (Grupul parlamentar al PSD)
Senatul României adoptă modificarea art. 374 din Codul penal pentru o combatere mai eficientă a exploatării sexuale online a copiilor
Copiii noştri nu sunt o marfă ce poate fi exploatată pentru profit!
Este datoria noastră să-i protejăm!
Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane anunţă adoptarea de către Senatul României, în calitate de primă Cameră sesizată, a propunerii legislative de modificare şi completare a art. 374 din Codul penal cu 78 voturi pentru, 5 abţineri şi 31 voturi împotrivă.
Demersul reprezintă un pas esenţial în consolidarea cadrului legal naţional pentru prevenirea şi combaterea exploatării sexuale online a copiilor, fiind aliniat atât la standardele internaţionale, cât şi la evoluţia accelerată a mediului digital.
Într-un mediu online aflat într-o evoluţie extrem de rapidă şi care favorizează inclusiv noi forme de exploatare a copiilor, această reformă legislativă aduce clarificări substanţiale în legislaţia penală, plasând explicit copilul în centrul protecţiei. Noua formă a art. 374 din Codul penal subliniază că aceste fapte nu privesc materiale în care regăsim "conţinut" digital, ci forme reale de abuz sexual asupra minorilor, reflectate şi perpetuate prin producerea, stocarea sau distribuirea de materiale ce conţin abuzuri asupra minorilor.
Principalele măsuri prevăzute de proiectul legislativ:
- Se înlocuieşte termenul de "pornografie infantilă" cu cel de "materiale ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor", pentru a reflecta corect natura faptelor incriminate - respectiv producerea, deţinerea, distribuirea sau accesarea unor materiale care documentează abuzuri reale asupra minorilor. Schimbarea de terminologie subliniază că nu este vorba despre conţinut obscen, ci despre dovezi ale unor infracţiuni grave, ale căror efecte se perpetuează prin stocarea şi circulaţia acestor materiale, plasând copilul în centrul protecţiei penale.
- Este consolidat modul în care aceste fapte sunt sancţionate, introducând pedepse mai severe pentru formele grave de abuz, precum şi o abordare proporţională pentru celelalte situaţii, astfel:
producerea materialelor ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor, cea mai gravă formă, este sancţionată cu închisoare de la 5 la 12 ani;
promovarea sau expunerea acestora se pedepseşte cu închisoare de la 3 până la 10 ani;
procurarea, deţinerea, stocarea, distribuirea sau punerea la dispoziţie de materiale este sancţionată cu pedepse între 2 şi 7 ani.
- Sunt incriminate explicit faptele de grooming, inclusiv când făptuitorul este minor, iar răspunderea penală este întărită prin aplicarea regulilor privind concursul de infracţiuni.
- Legea răspunde şi noilor riscuri generate de evoluţiile tehnologice, introducând pentru prima dată referiri explicite la utilizarea inteligenţei artificiale în generarea sau manipularea materialelor de abuz sexual asupra minorilor.
-Sunt întărite mecanismele de confiscare şi obligaţiile de sesizare, precum şi sancţionarea consumului acestor materiale, pornind de la premisa că cererea alimentează fenomenul infracţional. Astfel, pedepsele cresc pentru accesarea materialelor de abuz sexual asupra copiilor de la 1-3 ani la 1-5 ani de închisoare, iar pentru participarea la spectacole ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor de la 1-5 ani la 2-7 ani.
Un element central al acestor modificări legislative îl reprezintă echilibrul între protejarea copiilor şi evitarea incriminării nejustificate a interacţiunilor consensuale între adolescenţi apropiaţi ca vârstă, astfel încât legea să rămână fermă împotriva exploatării şi proporţională în aplicare.
Adoptarea iniţiativei are loc pe fondul creşterii numărului de cazuri de abuz asupra minorilor în mediul online şi al diversificării metodelor de exploatare, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor emergente cum este inteligenţa artificială. Aceste evoluţii evidenţiază existenţa unor vulnerabilităţi persistente în protecţia copiilor şi necesitatea unui răspuns legislativ adaptat complexităţii fenomenului.
"Le mulţumesc colegilor senatori pentru că au înţeles importanţa şi urgenţa acestei iniţiative legislative, esenţiale pentru protejarea copiilor împotriva abuzurilor şi exploatării. A privi un copil ca pe o marfă, ca pe un bun exploatabil pentru profit, este de neconceput. Modificările adoptate astăzi de Senat clarifică fără echivoc faptul că vorbim despre materiale ce conţin abuzuri sexuale asupra copiilor şi nu despre conţinut online. În acelaşi timp, legea devine mai fermă acolo unde gravitatea faptelor o impune: producerea sau promovarea unor astfel de abuzuri nu pot fi tratate la fel ca alte forme mai puţin grave. Obiectivul nostru nu este să sancţionăm adolescenţa, ci să combatem exploatarea minorilor, să protejăm victimele şi să oferim autorităţilor un cadru legislativ eficient, adaptat la realităţile tehnologice de astăzi pentru intervenţii rapide şi proporţionale. Acest demers legislativ a fost construit în urma unui proces amplu de consultare cu instituţiile de resort, ceea ce îi conferă atât consistenţă, cât şi aplicabilitate practică. Adoptarea proiectului în Senat reprezintă un pas important şi sperăm la un răspuns la fel de bun şi din partea colegilor deputaţi. Comisia îşi va continua eforturile de a îmbunătăţi şi moderniza cadrul legislativ, astfel încât autorităţile să dispună de instrumente mai eficiente în combaterea traficului de persoane", a declarat Diana Tuşa, preşedinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane.
În procesul de elaborare, consultările extinse cu profesionişti din sistemul de justiţie, aplicarea legii şi protecţia victimelor au evidenţiat nevoia unor distincţii clare între formele de abuz şi interacţiunile fireşti între adolescenţi, precum şi necesitatea unei protecţii sporite în faţa fenomenului de grooming şi a creşterii consumului de materiale care implică abuzuri sexuale asupra minorilor. Totodată, reforma contribuie la reducerea ambiguităţilor legislative şi la creşterea eficienţei urmăririi penale, într-un context marcat de un volum ridicat de cazuri şi complexitate crescută.
Parcursul legislativ continuă prin transmiterea proiectului către Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională. După adoptarea finală de către Parlament, legea va fi înaintată Preşedintelui României pentru promulgare, urmând ca, ulterior publicării în Monitorul Oficial, noile prevederi să intre în vigoare.
Legea adoptată de Senat poate fi consultată accesând linkul următor:
https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L294&an_cls=2026.
|
