|
primită de la doamna deputat Raisa Enachi (Grupul parlamentar UPR)
Motorina mai scumpă împinge în sus preţul alimentelor, iar românii suportă costul întârzierilor politice
Scumpirea motorinei de la 1 iulie nu înseamnă doar un cost mai mare pentru şoferi. În multe staţii de alimentare, preţul a crescut cu până la 36 de bani pe litru, ceea ce înseamnă aproximativ 18 lei în plus pentru un plin de 50 de litri. Însă adevăratul impact se vede în economie, deoarece motorina este combustibilul care pune în mişcare agricultura, transportul de marfă şi întregul lanţ de aprovizionare cu alimente.
Fiecare litru de motorină se regăseşte în costurile lucrărilor agricole, în transportul materiilor prime, în depozitare, distribuţie şi livrarea produselor către magazine. Atunci când combustibilul se scumpeşte, presiunea asupra costurilor creşte în toate aceste etape, iar o parte din aceste majorări ajunge, inevitabil, în preţul plătit de consumator.
Ordonanţa de urgenţă nr. 19/2026 a instituit măsuri temporare pentru limitarea adaosului comercial la benzină şi motorină în perioada 1 aprilie - 30 iunie 2026 şi permitea prelungirea acestora dacă situaţia de pe piaţă o impunea. Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei (PL-x 339/2026) fusese adoptat de Senat încă din 20 aprilie şi transmis Camerei Deputaţilor în procedură de urgenţă. Cu toate acestea, proiectul nu a parcurs la timp toate etapele parlamentare. Deşi raportul comun al comisiilor sesizate trebuia depus până la 12 mai, proiectul a fost introdus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor abia în ultima zi de lucru a sesiunii parlamentare, fără toate rapoartele necesare. În aceste condiţii, votul final nu a mai putut avea loc înainte de expirarea măsurilor, iar Parlamentul a intrat în vacanţă.
Consecinţele au fost imediate. Odată cu încetarea măsurilor la 30 iunie, motorina a intrat pe un nou nivel de preţ într-un context în care inflaţia era deja ridicată, iar costul vieţii continua să crească. Într-o economie în care transportul depinde în mare măsură de motorină, orice majorare a preţului combustibilului influenţează costurile de producţie şi distribuţie. Acest lucru este uşor de observat în cazul produselor alimentare. Pâinea presupune consum de motorină pentru lucrările agricole, transportul cerealelor, distribuţia făinii şi livrarea produsului finit. Laptele implică transport pentru colectare, procesare şi distribuţie. Acelaşi mecanism se regăseşte la legume, fructe, carne, ouă, ulei sau zahăr. Fiecare etapă logistică adaugă costuri care se reflectă, într-o măsură mai mare sau mai mică, în preţul de la raft. În timp ce plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost menţinută, măsurile privind piaţa carburanţilor au expirat. Or, limitarea adaosului comercial la finalul lanţului de distribuţie nu poate elimina costurile suplimentare generate anterior de transport, energie, depozitare şi logistică.
Succesiunea evenimentelor ridică întrebări legitime privind modul în care a fost gestionat acest proiect legislativ. Senatul a adoptat legea în aprilie, termenul pentru raport era 12 mai, măsurile expirau la 30 iunie, însă proiectul a ajuns în plenul Camerei Deputaţilor abia în ultima zi a sesiunii şi fără documentaţia completă necesară votului final.
Rezultatul este resimţit deja în economie. Pentru transportatori, majorarea se calculează la sute sau chiar mii de litri consumaţi. Pentru fermieri, ea înseamnă costuri mai mari pentru lucrările agricole. Pentru producători şi comercianţi, înseamnă cheltuieli suplimentare cu aprovizionarea şi distribuţia. În cele din urmă, aceste costuri sunt suportate de consumatori prin preţurile produselor pe care le cumpără zilnic.
Motorina nu este doar un combustibil pentru autovehicule, ea reprezintă un cost esenţial al producţiei şi transportului. Din acest motiv, evoluţia preţului carburanţilor şi evoluţia preţurilor alimentare nu pot fi analizate separat. Între cele două există o legătură economică directă, iar efectele acesteia sunt resimţite, în final, de fiecare familie din România.
|
