"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prezentat românilor drept motorul modernizării ţării, riscă să intre în istorie ca dovada celui mai mare eşec administrativ al ultimilor ani. Timp de cinci ani, românii au fost asiguraţi că miliardele de euro alocate prin PNRR vor însemna autostrăzi, spitale moderne şi şcoli adaptate cerinţelor secolului XXI.

Astăzi, aceeiaşi guvernanţi discută despre proiecte care nu mai pot fi salvate, fonduri europene care se pierd şi investiţii abandonate. Aceasta este imaginea fidelă a incapacităţii administrative a celor care au condus România. În domeniul infrastructurii, proiecte esenţiale pentru dezvoltarea economică, precum Autostrada Moldovei (A7), Autostrada Lugoj-Deva (A1) şi Autostrada Unirii (A8), au fost scoase din programul de finanţare prin PNRR. Mai grav, chiar reprezentanţii Guvernului recunosc existenţa unor întârzieri majore, a dificultăţilor privind plata constructorilor şi a riscului de a nu respecta termenele asumate. În loc să inaugureze investiţiile promise, Executivul încearcă acum să decidă, în grabă, ce proiecte mai pot fi salvate până la sfârşitul lunii august 2026. Situaţia este la fel de gravă şi în sistemul de sănătate. Românilor li s-au promis spitale noi şi o infrastructură medicală la standarde europene. În realitate, multe dintre aceste proiecte sunt întârziate, renegociate sau riscă să piardă finanţarea europeană. Responsabilitatea pentru această situaţie aparţine exclusiv partidelor care au guvernat România din 2021 până în prezent. Au avut la dispoziţie cinci ani, miliarde de euro şi toate instrumentele administrative necesare pentru a transforma aceste investiţii în realitate. În schimb, au lăsat România în situaţia de a alerga contra cronometru pentru a limita pierderile provocate chiar de propria incompetenţă. PNRR trebuia să fie simbolul dezvoltării României. Astăzi, a devenit simbolul promisiunilor încălcate, al întârzierilor şi al unei administraţii incapabile să valorifice cea mai mare oportunitate de investiţii pe care România a avut-o în ultimele decenii. Cei care au gestionat acest program trebuie să răspundă politic şi administrativ pentru acest eşec major, iar românii au dreptul să afle cine este responsabil pentru pierderea unor şanse istorice de dezvoltare", a declarat Cosmin Hristu, deputat AUR.