|
primită de la doamna deputat Raisa Enachi (Grupul parlamentar UPR)
Hotarele României - memorie istorică şi responsabilitate europeană
Suveranitatea unui stat se manifestă cel mai clar la hotarele sale, acolo unde teritoriul, legea şi securitatea publică se întâlnesc într-o singură responsabilitate. La 24 iulie 2026, Poliţia de Frontieră Română aniversează 162 de ani de existenţă instituţională, o istorie începută odată cu consolidarea statului român modern şi continuată astăzi la frontierele externe ale Uniunii Europene.
Primele reglementări moderne privind organizarea serviciului de grăniceri au fost adoptate în Ţara Românească prin Legiuirea nr. 129 din 14 iulie 1850, care stabilea atribuţii clare pentru paza hotarelor şi interzicea folosirea grănicerilor în alte activităţi. Acelaşi model a fost introdus ulterior şi în Moldova, însă existenţa a două corpuri distincte de grăniceri reflecta separarea administrativă şi politică a celor două principate.
Unirea din 1859 a necesitat depăşirea dimensiunii pur simbolice şi politice, transformându-se într-o administraţie unitară. Prin Decretul nr. 485 din 10 iulie 1862, a fost desfiinţată graniţa de pe Milcov, iar la 24 iulie 1864, Alexandru Ioan Cuza a semnat Înaltul Decret Domnesc nr. 893, prin care grănicerii din Moldova au fost organizaţi după modelul celor din Ţara Românească, reunind cele două corpuri într-o singură structură. Integrat în Armata Română şi aflat sub autoritatea Ministerului de Război, Corpul Grănicerilor a devenit expresia unei singure puteri de stat şi a unei singure responsabilităţi în apărarea hotarelor ţării.
Semnificaţia acestei date a fost consacrată şi din punct de vedere juridic prin articolul 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001, aprobată prin Legea nr. 81/2002, care stabileşte ziua de 24 iulie drept Ziua Poliţiei de Frontieră Române. Alegerea acestei zile confirmă continuitatea dintre corpul grănicerilor înfiinţat în vremea lui Alexandru Ioan Cuza şi instituţia care, în prezent, asigură controlul trecerii frontierei de stat, combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră, precum şi protejează regimul juridic al frontierelor României.
În cei 162 de ani de existenţă, vechile posturi de grăniceri şi patrulele călare au fost înlocuite de sisteme moderne de supraveghere terestră, aeriană şi maritimă, baze de date interoperabile, tehnologii biometrice şi mecanisme complexe de cooperare internaţională. Dincolo de transformările tehnologice, misiunea fundamentală a rămas aceeaşi, statul trebuie să ştie cine îi traversează frontiera, să garanteze libera circulaţie în condiţiile legii şi să împiedice folosirea hotarelor pentru trafic de persoane, contrabandă, migraţie ilegală ori alte forme de criminalitate organizată.
De la 1 ianuarie 2025, România este membră cu drepturi depline a spaţiului Schengen, după eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne. Această etapă a schimbat modul de exercitare a controlului la frontieră, concentrând responsabilităţile Poliţiei de Frontieră asupra frontierelor externe ale Uniunii Europene, asupra schimbului operativ de informaţii şi asupra măsurilor compensatorii desfăşurate pe întreg teritoriul naţional. La Prut, pe Dunăre, la Marea Neagră şi la frontierele cu Ucraina şi Serbia, poliţiştii de frontieră români protejează simultan graniţa naţională şi frontiera externă a Uniunii Europene.
În spatele fiecărui control de frontieră se află oameni care îşi desfăşoară activitatea zi şi noapte, în condiţii adesea dificile, pe uscat, pe apă şi în aeroporturi. Ei se confruntă cu documente falsificate, reţele infracţionale şi situaţii care necesită decizii luate în câteva secunde. Respectul datorat acestei profesii nu se rezumă doar la cuvinte. Acest respect trebuie susţinut prin investiţii în tehnologie, pregătire profesională continuă, efective suficiente, stabilitate instituţională şi un cadru legislativ ce permite exercitarea autorităţii cu fermitate, echilibru şi fără vulnerabilităţi.
Cu prilejul acestei aniversări, transmit poliţiştilor de frontieră, personalului civil, veteranilor şi tuturor celor care au slujit această instituţie respectul şi recunoştinţa cuvenite pentru profesionalismul, disciplina şi responsabilitatea cu care apără hotarele României. La frontieră, autoritatea statului nu este un principiu abstract, ci o realitate construită zilnic prin aplicarea fermă, discernătoare şi respectuoasă a legii, ţinând cont de demnitatea umană.
La mulţi ani, Poliţiei de Frontieră Române!
|
