|
primită de la domnul deputat Mircea-Vasile Govor (Grupul parlamentar al PSD)
adresată prim-ministrului interimar al României, domnul Ilie Bolojan
Cât timp vor mai evita instituţiile statului să verifice reţeaua de influenţă politică din jurul vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor, Adrian-Felician Cozma?
Domnule prim-ministru interimar Ilie Bolojan,
Vă adresez această scrisoare deschisă în calitate de deputat ales în judeţul Satu Mare şi de reprezentant al cetăţenilor care aşteaptă de la stat instituţii capabile să funcţioneze, să verifice şi să acţioneze, indiferent de funcţia, partidul sau influenţa persoanelor vizate.
În centrul situaţiilor pe care le-am semnalat public şi instituţional în ultimele luni apare, direct sau indirect, acelaşi nume: Adrian-Felician Cozma, deputat PNL de Satu Mare şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Funcţia sa parlamentară presupune un standard superior de transparenţă şi responsabilitate publică.
Apare în contextul relaţiei politice şi de prietenie cu administraţia comunei Socond. Apare direct în documentele privind terenurile extravilane din comuna Cămărzana. Apare în jurul unui sistem local de putere în care se intersectează administraţii publice, proiecte finanţate din bani europeni, programe sociale, contracte, resurse publice şi relaţii politice.
Luate separat, fiecare dintre aceste situaţii poate fi prezentată drept o problemă administrativă punctuală.
Privite împreună, ele ridică o întrebare legitimă şi inevitabilă: este Adrian-Felician Cozma doar un observator al acestor împrejurări sau reprezintă centrul de influenţă politică, protecţie şi coordonare în jurul căruia ele au devenit posibile?
Nu formulez o concluzie penală şi nu mă substitui instituţiilor competente. Dar nici nu pot accepta ca numărul, gravitatea şi convergenţa acestor situaţii să fie reduse la simple coincidenţe.
Am transmis ministerelor, Curţii de Conturi, Agenţiei Naţionale de Integritate şi Instituţiei Prefectului documente, interpelări şi sesizări privind Programul Naţional "Masă sănătoasă", absenteismul şi riscul de abandon şcolar, bursele sociale, distribuirea cardurilor sociale şi şcolare, proiectele fotovoltaice din comuna Socond şi operaţiunile cadastrale şi patrimoniale privind terenuri din comuna Cămărzana.
Nu am cerut condamnarea nimănui înaintea finalizării verificărilor. Am cerut ca statul să urmărească întregul mecanism: cine decide, cine recomandă, cine intermediază, cine protejează şi cine beneficiază.
În schimb, am întâlnit tăcere, tergiversare şi răspunsuri administrative lipsite de substanţă. Instituţiile tratează fiecare situaţie izolat şi evită să analizeze imaginea de ansamblu.
Copiii, absenteismul şi Programul "Masă sănătoasă"
Cea mai gravă problemă este cea care îi priveşte direct pe copii.
Am sesizat Ministerul Educaţiei cu privire la posibile neconcordanţe între numărul elevilor prezenţi efectiv la cursuri, numărul porţiilor de hrană distribuite şi numărul porţiilor decontate în cadrul Programului Naţional "Masă sănătoasă".
Am cerut verificări în unităţile de învăţământ din comuna Socond, unde nivelul absenteismului şi neparticiparea unui număr semnificativ de elevi la orele de curs şi la Evaluarea Naţională ridică întrebări serioase privind consemnarea frecvenţei şcolare, identificarea copiilor aflaţi în risc şi eficienţa măsurilor de prevenire a abandonului.
Am solicitat compararea cataloagelor şi a evidenţelor zilnice de prezenţă cu numărul porţiilor comandate, livrate, facturate şi plătite. Am cerut să se stabilească dacă banii destinaţi copiilor corespund unor servicii efectiv prestate şi dacă programul îşi îndeplineşte scopul social şi educaţional.
Până în prezent, Ministerul Educaţiei nu a prezentat măsuri publice ferme şi verificabile, proporţionale cu gravitatea semnalelor transmise. Nu am văzut un control tematic extins, o evidenţă digitală care să coreleze prezenţa cu numărul porţiilor şi nici o intervenţie instituţională clară pentru identificarea fiecărui copil aflat în risc de abandon şcolar.
Între timp, un raport oficial al Curţii de Conturi a Judeţului Satu Mare, realizat în urma auditului efectuat la UAT Comuna Săuca şi la Şcoala Gimnazială Săuca, a confirmat că riscurile semnalate de mine nu sunt ipotetice.
Auditorii au constatat lipsa unor proceduri şi documente formalizate pentru evidenţa zilnică a prezenţei elevilor şi comunicarea numărului de porţii. Comenzile erau transmise telefonic, fără documente justificative asumate în mod corespunzător.
În luna martie 2025 au fost înregistrate 4.212 prezenţe ale elevilor, în timp ce furnizorul a livrat şi a facturat 4.573 de porţii. Pentru perioada martie-decembrie 2025, au fost facturate şi plătite cu 1.500 de porţii mai mult decât numărul elevilor prezenţi, rezultând un prejudiciu de 22.500 de lei la primul control.
Potrivit evaluărilor specialiştilor care au analizat datele disponibile până în prezent, există estimări conform cărora prejudiciul potenţial aferent mecanismelor investigate la nivelul comunei Socond şi al altor unităţi de învăţământ din judeţul Satu Mare ar putea depăşi valoarea de 1 milion de euro. Stabilirea existenţei şi a întinderii exacte a unui eventual prejudiciu revine însă exclusiv instituţiilor competente, în urma controalelor şi cercetărilor aflate în desfăşurare.
În acelaşi timp, la nivelul comunei Socond sunt în desfăşurare cercetări penale cu privire la programul "Masă sănatoasă". În acest context, orice încercare de delegitimare a instituţiilor de control sau de exercitare a unor presiuni asupra acestora ridică probleme serioase din perspectiva responsabilităţii publice a unui demnitar.
De ce Ministerul Educaţiei nu a tratat cu aceeaşi seriozitate semnalele privind comuna Socond?
De ce administraţia susţinută de unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai domnului Adrian Cozma nu este supusă unui control complet, transparent şi imediat?
Nu susţin că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor comandă porţiile de hrană sau întocmeşte documentele şcolii. Susţin însă că un lider politic nu poate revendica autoritatea asupra administraţiilor pe care le construieşte şi le promovează, iar apoi face presiune politică atunci când asupra acestora planează suspiciuni privind banii destinaţi copiilor, deci foloseşte funcţia pentru interes de grup.
Atunci când prezenţa la şcoală a mai multor copii nu este consemnată corect, statul nu pierde doar bani. Statul pierde contactul cu acei copii, care, dupa spusele cetăţenilor sunt plecaţi în străinătate dar ei sunt trecuţi ca fiind prezenţi în catalog. Dimensiunea reală a absenteismului poate fi ascunsă, intervenţia autorităţilor poate fi întârziată, iar abandonul şcolar poate deveni invizibil în raportările administrative.
Programul "Masă sănătoasă" trebuie să aducă elevul la şcoală. Nu trebuie să transforme absenţa lui într-o oportunitate de a face bani ilicit.
Bursele sociale şi cardurile destinate persoanelor vulnerabile
Aceeaşi exigenţă trebuie aplicată burselor sociale şi cardurilor sociale şi şcolare.
În spatele fiecărei burse şi al fiecărui card se află un copil, un părinte sau o familie vulnerabilă. Am cerut verificarea criteriilor de eligibilitate, a listelor de beneficiari, a modului de distribuire şi a utilizării fondurilor potrivit destinaţiei legale, dar nu am primit niciun răspuns.
Am solicitat să se stabilească dacă există suprapuneri, dubluri, beneficiari fictivi sau situaţii în care ajutoarele nu au ajuns la persoanele îndreptăţite, nu am primit niciun răspuns.
De aceea, nu este suficient ca instituţiile să verifice dacă un tabel a fost întocmit. Trebuie verificat dacă vulnerabilitatea cetăţenilor a fost folosită pentru consolidarea unei reţele de interese politico-administrative construită în jurul intereselor financiare.
Iar aici apare din nou problema influenţei politice exercitate de Adrian-Felician Cozma asupra administraţiilor şi structurilor politice din judeţul Satu Mare în special la Inspectoratul Şcolar Judeţean.
Proiectele fotovoltaice din comuna Socond
Am solicitat Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene verificarea proiectelor de sisteme fotovoltaice implementate în comuna Socond.
Cabinetului meu parlamentar i-au fost semnalate situaţii în care unele sisteme destinate gospodăriilor ar fi fost montate la sol, în imediata vecinătate a intrărilor în locuinţe, întrucât anumite imobile nu ar avea acoperiş, geamuri, nu ar fi intabulate sau nu ar îndeplini condiţiile prevăzute în proiect.
S-a susţinut, de asemenea, că 70% dintre sisteme nu ar fi funcţionale şi nu ar fi fost racordate la reţeaua de energie electrică.
Am solicitat un control integral în teren, verificarea documentelor de recepţie, a amplasamentelor, a racordării, a funcţionării instalaţiilor şi a eventualelor plăţi necuvenite.
Şi aici trebuie clarificată legalitatea.
Cine a susţinut administraţia locală? Cine a facilitat accesul la decidenţi şi la structurile de finanţare? Cine avea autoritatea necesară pentru a cere verificări înainte ca aceste proiecte să fie recepţionate şi decontate?
Toate aceste întrebări conduc din nou către influenţa exercitată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Adrian-Felician Cozma.
Aceasta nu este o concluzie privind existenţa unei infracţiuni. Este o întrebare politică legitimă care trebuie clarificată instituţional.
Terenurile din comuna Cămărzana
În cazul terenurilor extravilane din comuna Cămărzana, Adrian-Felician Cozma nu mai apare doar în calitate de lider politic. Documentele îl privesc direct.
Extrasele de carte funciară arată că, la data de 30 ianuarie 2025, domnul Ionici Florin-Dumitru, primarul comunei Cămărzana, a renunţat la posesia unui teren, iar posesia a fost notată în favoarea domnului Adrian-Felician Cozma şi a soţiei sale.
La aceeaşi dată, terenul a fost dezmembrat. Ulterior, printr-un act administrativ emis de Primăria Comunei Cămărzana la 31 martie 2026, prin domnul primar Ionici Florin-Dumitru, categoria de folosinţă a uneia dintre parcele a fost schimbată din "arabil" în "neproductiv".
În aceeaşi zi, aceeaşi primărie, prin domnul primar Ionici Florin-Dumitru, a emis un alt act administrativ prin care un teren de 16.392 de metri pătraţi, aflat în posesia aceleiaşi persoane, primarul Ionici Florin-Dumitru, care renunţase anterior la posesie în favoarea familiei Cozma, a fost trecut din categoria "fâneaţă" în categoria "neproductiv". Ulterior, a fost iniţiată o operaţiune de dezlipire.
Aceste documente demonstrează, prin ele însele, încălcarea legii.
Iar succesiunea operaţiunilor impune explicaţii: terenuri cu proprietar tabular neidentificat, renunţarea la posesie în favoarea familiei unui parlamentar, dezmembrare, schimbarea categoriei de folosinţă şi operaţiuni cadastrale ulterioare.
În acest caz, Adrian-Felician Cozma este beneficiarul direct al unei operaţiuni patrimoniale care trebuie verificată complet.
Trebuie stabilit în ce condiţii a fost dobândită posesia, ce documente au justificat operaţiunile ulterioare, dacă au existat toate studiile şi avizele necesare, dacă schimbarea categoriei de folosinţă a respectat legea şi dacă drepturile respective au fost reflectate în mod complet în declaraţiile de avere şi de interese.
Pe acest teren extravilan a construit ilegal o vilă de vacanţă, subsol, parter şi mansardă.
Din acest motiv, am sesizat Instituţia Prefectului - Judeţul Satu Mare şi Agenţia Naţională de Integritate. Am solicitat verificarea legalităţii actelor administrative, a situaţiei juridice a terenurilor, a declaraţiilor de avere şi de interese şi a eventualelor conflicte de interese sau incompatibilităţi.
Acelaşi tip de conduită a fost invocat şi în raport cu Ministerul Sănătăţii, în contextul demersurilor publice privind promovarea propriei soţii într-o funcţie de conducere în cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Satu Mare. Atunci când interpelările parlamentare sunt utilizate pentru susţinerea unor interese personale sau familiale, acestea se îndepărtează de scopul constituţional al controlului parlamentar şi afectează încrederea publică în exercitarea mandatului de deputat.
Se conturează astfel un tipar de conduită politică prin care instrumentele controlului parlamentar, destinate exercitării controlului democratic asupra Executivului, sunt transformate într-un mijloc de presiune asupra instituţiilor chemate să aplice legea. În loc să respecte independenţa organelor de cercetare şi a autorităţilor de control, domnul Adrian-Felician Cozma pare să utilizeze poziţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor pentru a exercita presiuni politice asupra instituţiilor care verifică administraţiile locale şi persoanele aflate în sfera sa de influenţă.
Un demers similar a fost iniţiat şi în legătură cu verificările desfăşurate în comuna Cămărzana, unde au fost făcute percheziţii, şi unde deputatul Cozma a acuzat instituţiile statului de abuzuri. Şi în acest caz, răspunsurile instituţionale nu au confirmat existenţa unor acţiuni nelegale ale autorităţilor competente.
Un alt element care ridică serioase semne de întrebare priveşte modul în care domnul Adrian-Felician Cozma utilizează instrumentele controlului parlamentar. După verificările efectuate de instituţiile competente la unităţile de învăţământ din comuna Socond, acesta a acuzat public Poliţia Română şi alte autorităţi ale statului că ar fi acţionat abuziv şi la comandă politică, formulând inclusiv interpelări adresate Ministerului Afacerilor Interne. Răspunsul oficial al ministerului a arătat însă că activităţile procedurale s-au desfăşurat în cadrul unui dosar penal, sub supravegherea procurorului competent şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
Un alt episod care ridică serioase semne de întrebare priveşte reacţia domnului Adrian-Felician Cozma în urma activităţilor procedurale desfăşurate de autorităţile statului la societatea comercială administrată de mama sa. În contextul acestor verificări şi al măsurilor dispuse de instituţiile competente, inclusiv de organele fiscale, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor a recurs din nou la instrumentele controlului parlamentar, solicitând explicaţii Ministerului Afacerilor Interne şi adresând critici publice la adresa Poliţiei Române şi a celorlalte instituţii implicate. Acest tip de reacţie ridică întrebarea legitimă dacă mandatul parlamentar este utilizat pentru exercitarea controlului democratic asupra Executivului sau pentru apărarea unor interese personale şi familiale.
Este profund îngrijorător atunci când un vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor intervine public de fiecare dată când instituţiile statului desfăşoară verificări care privesc persoane apropiate, membri ai familiei sau administraţii aflate în sfera sa de influenţă politică. Într-un stat de drept, independenţa autorităţilor de control şi de aplicare a legii trebuie respectată, iar exercitarea mandatului parlamentar nu poate crea aparenţa unei presiuni instituţionale asupra celor care îşi îndeplinesc atribuţiile legale.
Coincidenţe sau sistem de influenţă?
Domnule prim-ministru interimar,
Câte asemenea situaţii trebuie să existe pentru ca statul să înceteze să le trateze drept coincidenţe?
Câte proiecte, contracte, finanţări, administraţii şi operaţiuni patrimoniale trebuie să se intersecteze în jurul aceleiaşi structuri de putere înainte ca instituţiile să analizeze mecanismul în ansamblu?
Cum este posibil ca un vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor să se afle, direct sau indirect, în centrul atâtor întrebări privind fonduri publice, proiecte europene, administraţii locale şi operaţiuni patrimoniale, iar instituţiile statului să răspundă prin amânări şi formalism?
Cum este posibil ca influenţa politică să funcţioneze atunci când se distribuie funcţii, se consolidează administraţii şi se obţin finanţări, dar să dispară brusc atunci când trebuie stabilită responsabilitatea?
Nu afirm că Adrian-Felician Cozma este vinovat de săvârşirea unor fapte penale. O asemenea concluzie poate aparţine exclusiv organelor judiciare.
Afirm însă că există suficiente documente, relaţii politice şi împrejurări pentru ca instituţiile competente să verifice dacă domnul Cozma reprezintă centrul de influenţă, coordonare şi protecţie politică al sistemului descris.
Această ipoteză nu poate fi confirmată sau infirmată prin atacuri politice, comunicate ori tăcere. Poate fi clarificată numai prin controale independente, complete şi efective.
Nu este suficient să fie verificaţi exclusiv funcţionarii care au întocmit acte sau persoanele care au executat dispoziţii. Trebuie urmărită întreaga linie de decizie şi influenţă.
Cine a cerut?
Cine a recomandat?
Cine a intermediat?
Cine a exercitat influenţă?
Cine a oferit protecţie politică?
Cine a beneficiat?
Solicitări adresate Guvernului
Vă solicit public, domnule prim-ministru interimar, ca, în limitele atribuţiilor Guvernului, să dispuneţi prin ministerele şi instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea Executivului verificări complete şi coordonate privind:
modul de implementare a Programului Naţional "Masă sănătoasă", consemnarea reală a prezenţei elevilor şi corelarea acesteia cu porţiile comandate şi decontate;
situaţia reală a absenteismului şi identificarea copiilor aflaţi în risc de abandon şcolar;
acordarea burselor sociale şi distribuirea cardurilor sociale şi şcolare;
implementarea, recepţia, racordarea şi funcţionalitatea proiectelor fotovoltaice din comuna Socond şi din celelalte comune din judeţul Satu Mare;
legalitatea actelor administrative emise de Primăria Comunei Cămărzana;
existenţa unor intervenţii, recomandări sau influenţe politice care ar fi putut favoriza administraţiile, persoanele ori proiectele vizate.
Ministerul Educaţiei trebuie să verifice realitatea prezenţei şcolare şi a porţiilor de mâncare decontate.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene trebuie să controleze proiectele fotovoltaice în teren, nu doar în documente.
Guvernul trebuie să colaboreze loial cu Agenţia Naţională de Integritate şi Curtea de Conturi şi să le pună la dispoziţie documentele necesare, fără interferenţe politice.
Nu vă solicit să condamnaţi pe nimeni şi nu vă solicit să dispuneţi controale împotriva unor adversari politici.
Vă solicit să garantaţi că funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor nu devine un scut împotriva transparenţei şi verificării.
Adrian-Felician Cozma are dreptul la prezumţia de nevinovăţie, la apărare şi la prezentarea propriului punct de vedere.
Dar cetăţenii au dreptul la adevăr.
Iar adevărul nu poate fi stabilit cât timp instituţiile refuză să urmărească legătura dintre persoane, decizii, beneficii şi influenţa politică aflată în centrul lor.
Domnule prim-ministru interimar,
Aceasta nu mai este doar o problemă a judeţului Satu Mare.
Este o problemă privind prestigiul Parlamentului României, integritatea funcţiei publice şi capacitatea statului de a verifica un om politic aflat într-o poziţie parlamentară înaltă.
Nu putem cere cetăţenilor să creadă în egalitatea în faţa legii dacă instituţiile se opresc la uşa celor influenţi.
Nu putem vorbi despre reformă administrativă cât timp influenţa politică se mişcă mai repede decât controlul instituţional.
Nu putem pretinde că apărăm banul public dacă sunt verificaţi numai executanţii, iar centrele de putere sunt ocolite.
Instituţiile statului nu mai au dreptul să privească separat fiecare element şi să pretindă că nu văd imaginea de ansamblu.
În centrul acestei imagini se află vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Adrian-Felician Cozma, care a devenit un factor constant de tensiune şi conflict în administraţia publică şi în viaţa politică a judeţului Satu Mare.
Este obligaţia statului să stabilească dacă se află acolo doar ca lider politic sau ca centru de influenţă, coordonare, protecţie şi beneficiu al mecanismului semnalat.
Eu îmi voi continua demersurile parlamentare şi instituţionale până când această întrebare va primi un răspuns oficial.
Într-un stat de drept, nimeni nu trebuie condamnat fără probe.
Dar nimeni, indiferent de funcţie, partid, relaţii sau influenţă, nu trebuie protejat de verificări.
|
