|
primită de la domnul deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu (Grupul parlamentar AUR)
Sub pretextul PNRR, PSD, PNL, USR şi UDMR impun o lege care afectează modul în care românii îşi încălzesc locuinţele
Deputatul AUR Ştefăniţă Avrămescu acuză coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR că foloseşte PNRR ca pretext pentru a impune, pe repede-înainte, o lege care schimbă modul în care milioane de români îşi încălzesc locuinţele.
Potrivit parlametarului, proiectul este insuficient fundamentat, loveşte în gospodăriile care depind de lemnul de foc şi împinge România spre decizii energetice fără analize tehnice şi fără o dezbatere reală.
"Sub pretextul PNRR, PSD, PNL, USR şi UDMR impun o lege care afectează modul în care românii îşi încălzesc locuinţele
Astăzi, în Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, majoritatea PSD-PNL-USR-UDMR a introdus pe repede-înainte, invocând din nou PNRR, un proiect de lege extrem de controversat privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire.
În cadrul şedinţei comisiei am spus foarte clar că AUR susţine reducerea poluării, creşterea eficienţei energetice şi modernizarea sistemului energetic naţional. Însă aceste obiective nu pot fi atinse prin legi prost fundamentate, adoptate în grabă şi cu consecinţe grave asupra milioanelor de români.
Vorbim despre un proiect extrem de tehnic, birocratic şi insuficient fundamentat, care riscă să afecteze în primul rând familiile din mediul rural şi din zonele montane, acolo unde lemnul de foc nu este un lux, ci principala şi, în multe cazuri, singura sursă de încălzire.
Am atras atenţia în cadrul dezbaterilor că o asemenea lege nu trebuia adoptată în doar câteva zile, fără o analiză serioasă şi fără consultarea tuturor celor afectaţi. Din păcate, asistăm din nou la aceeaşi practică: reprezentanţii coaliţiei PSD-PNL-USR-UDMR vin cu un proiect de lege în Parlament pe repede-înainte, iar majoritatea parlamentară îl împinge spre vot fără o dezbatere reală, doar pentru că "aşa cere PNRR".
În intervenţia mea am arătat că politica energetică a României trebuie construită pe baze ştiinţifice, pe analize tehnice şi economice solide şi pe evaluarea tuturor alternativelor disponibile, nu pe obiective birocratice impuse fără a ţine cont de realităţile din teren.
Documentaţia care însoţeşte proiectul ridică numeroase semne de întrebare. Lipsesc inventarul instalaţiilor care urmează să fie înlocuite, consumurile reale de combustibil, metodologia utilizată pentru estimarea reducerii emisiilor, analiza cost-beneficiu, evaluarea impactului asupra sistemului energetic naţional, scenariile alternative şi modelarea efectelor asupra economiei şi asupra securităţii energetice.
Mai mult, proiectul stabileşte obiective privind înlocuirea instalaţiilor de încălzire, însă nu cuantifică în mod clar beneficiile climatice pe care le-ar produce aceste măsuri. Potrivit analizei realizate de colegul meu, profesorul Silviu Gurlui, efectul estimat asupra temperaturii până în anul 2040 este unul practic insesizabil, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la raportul dintre costurile suportate de populaţie şi rezultatele urmărite.
În acelaşi timp, proiectul împinge România spre o electrificare accelerată a încălzirii, fără să analizeze dacă sistemul energetic este pregătit pentru un consum suplimentar atât de mare şi fără să prezinte investiţiile necesare în reţelele de distribuţie şi în noile capacităţi de producţie.
Ni s-a repetat în comisie că legea nu interzice explicit utilizarea lemnului de foc. Formal, este adevărat. Însă opreşte, pe ascuns, utilizarea lemnului de foc printr-o serie de definiţii şi măsuri pe care le impune.
Art. 3 alin. (1) obligă centralele pe lemn să folosească "exclusiv biomasă certificabilă", iar în forma depusă acest termen trimite la pct. 28? din OUG 163/2022, care înseamnă doar reziduuri, rumeguş şi aşchii, nu lemn rotund. Art. 4 alin. (4) lit. g) finanţează doar unităţile pe "subproduse şi reziduuri". Art. 4 alin. (3) permite montarea unei sobe noi pe lemn numai dacă primăria dovedeşte, pe hârtie, că nimic altceva nu e fezabil. Trei mecanisme diferite, aceeaşi ţintă: lemnul de foc pe care se încălzesc oamenii dispare din piaţa pe care legea o creează.
Avem un proiect care loveşte omul sărac de la munte. Cine se încălzeşte cu lemn este împins spre o pompă de căldură de zeci de mii de lei pe care nu o poate cumpăra, sau rămâne pe lemn fără niciun sprijin. Definiţia sărăciei energetice şi măsurile de protecţie nu sunt scrise în lege, ci amânate pentru un ordin de ministru, dacă ne uităm la articolul 10.
Totodată, pentru că în cadrul dezbaterilor din comisie s-a spus că acest proiect vizează în principal partea de agenţi economici, atunci trebuie spus că se ruinează micul furnizor şi industria lemnului. 3. Art. 3 alin. (3) obligă orice comerciant de lemn, fără nicio limită de mărime, să vândă doar "biomasă sustenabilă", cu certificări şi trasabilitate europeană pe care micul exploatator nu le poate plăti. Art. 3 alin. (6) cere verificare printr-un terţ acreditat plătit, iar art. 3 aplică totul din prima zi, fără tranziţie. Cei mari se descurcă, ocolul mic şi tăietorul mic dispar. Preţul lemnului creşte, şi îl plăteşte tot omul de rând.
Totodată, pe lângă faptul că nu mai vorbim de lemnul de foc, se scoate din joc şi gazul românesc. În lista soluţiilor finanţate de la art. 4, alin. (4), care cuprinde opt poziţii, gazul natural nu este una dintre ele. Omul care vrea să treacă de pe cărbune sau lemn pe gaz nu primeşte nimic prin aceste soluţii de finanţare. Statul român are gaz propriu şi reţea construită în zeci de ani, iar legea îl împinge deoparte în favoarea unor tehnologii importate.
Toate aceste probleme au fost semnalate în cadrul dezbaterilor din comisie. Din păcate, ele au fost ignorate de reprezentanţii PSD, PNL, USR şi UDMR, care continuă să invoce PNRR drept justificare pentru adoptarea unei legi insuficient fundamentate.
Grupul parlamentar AUR a votat împotriva acestui proiect în comisiile de specialitate şi îl va respinge şi în plenul Camerei Deputaţilor.
Legile care afectează modul în care milioane de români îşi încălzesc locuinţele, costul vieţii şi securitatea energetică a ţării nu pot fi adoptate în grabă şi sub presiunea unor termene administrative.
Dacă România riscă să piardă fonduri din PNRR, responsabilitatea aparţine exclusiv guvernelor PSD, PNL, USR şi UDMR, care au avut la dispoziţie ani întregi pentru a pregăti aceste reforme şi pentru a organiza dezbateri reale. Este inadmisibil ca propria lor lipsă de planificare să fie folosită astăzi ca pretext pentru a impune legi prost fundamentate, fără consultare şi fără respect faţă de români.", a declarat deputatul AUR Ştefăniţă Avrămescu.
|
