|
primit de la preşedintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, domnul deputat Eugen Bejinariu (Grupul parlamentar al PSD)
privind activitatea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii în perioada ianuarie - iunie 2026
Prima jumătate a anului 2026 a plasat România într-un mediu de securitate marcat mai puţin de apariţia unor ameninţări complet noi şi mai mult de acumularea şi suprapunerea unor vulnerabilităţi deja cunoscute.
Efectele războiului hibrid, securitatea cibernetică, influenţarea prin intermediul reţelelor sociale, folosirea inteligenţei artificiale în scopuri ostile şi presiunile asupra sistemului energetic au continuat să ridice probleme atât pentru instituţiile statului, cât şi pentru societate. România s-a plasat într-un context de securitate caracterizat de continuitatea unor riscuri complexe la nivel regional şi internaţional, precum şi de necesitatea consolidării rezilienţei instituţionale a statului.
Din perspectiva mediului intern, perioada a fost marcată de continuarea procesului de implementare a programului de guvernare, într-un climat social influenţat de tensiuni politice, preocupări economice, presiuni asupra bugetului public şi dezbateri privind reformele structurale.
Au fost continuate dezbaterile privind măsurile de consolidare fiscal-bugetară, implementarea reformelor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi intensificarea preocupărilor privind protejarea spaţiului informaţional. În acest context, campaniile de dezinformare şi influenţare desfăşurate în mediul online, precum şi utilizarea tot mai extinsă a instrumentelor bazate pe inteligenţă artificială pentru generarea şi distribuirea conţinutului manipulator au reprezentat teme de interes pentru instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi pentru activitatea de control parlamentar. Un element distinct al perioadei analizate l-a reprezentat creşterea utilizării instrumentelor bazate pe inteligenţă artificială în producerea şi distribuirea conţinutului manipulator, ceea ce a ridicat noi provocări pentru instituţiile responsabile cu identificarea şi contracararea operaţiunilor informaţionale ostile.
Securitatea cibernetică a rămas una dintre principalele preocupări, pe fondul creşterii frecvenţei şi complexităţii atacurilor îndreptate împotriva infrastructurilor critice şi a sistemelor informatice de interes naţional. Participarea României, prin Centrul Naţional Cyberint din cadrul SRI, la operaţiunea internaţională de destructurare a infrastructurii cibernetice utilizate de gruparea APT28/Fancy Bear, atribuită serviciului militar rus GRU, a evidenţiat atât nivelul ameninţărilor existente, cât şi importanţa cooperării internaţionale în domeniul securităţii cibernetice.
Activitatea Serviciului Român de Informaţii a continuat să fie orientată către identificarea timpurie, prevenirea şi contracararea riscurilor la adresa securităţii naţionale, în cooperare cu instituţiile din Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională şi cu partenerii euroatlantici. Din perspectiva controlului parlamentar, Comisia a urmărit modul în care Serviciul şi-a îndeplinit atribuţiile legale, eficienţa măsurilor adoptate şi respectarea principiilor statului de drept, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi a controlului democratic asupra activităţii informative.
În conformitate cu atribuţiile conferite de Hotărârea Parlamentului nr. 30/1993, Comisia şi-a desfăşurat activitatea prin verificări tematice, interpelări, clarificări, audieri şi controale la unităţi ale Serviciului Român de Informaţii, toate acestea fiind analizate în şedinţe de lucru derulate în mod consecvent. Demersurile au urmărit atât analiza unor evenimente punctuale cu relevanţă pentru securitatea naţională, cât şi evaluarea direcţiilor strategice de dezvoltare instituţională, a măsurilor privind creşterea rezilienţei naţionale şi a adaptării răspunsului instituţional la noile tipuri de ameninţări.
Activitatea Comisiei s-a concentrat asupra domeniilor de competenţă reflectate şi în rapoartele anuale ale Serviciului Român de Informaţii, respectiv apărarea ordinii constituţionale, contraspionajul, securitatea cibernetică, securitatea economică, combaterea criminalităţii organizate, prevenirea proliferării şi securitatea internă, cu accent asupra interdependenţelor dintre aceste domenii în actualul context geopolitic. S-a avut in vedere nu doar verificarea legalităţii activităţii Serviciului, ci şi evaluarea eficienţei mecanismelor instituţionale de prevenire şi gestionare a ameninţărilor emergente, a cooperării interinstituţionale şi a modului în care informaţiile furnizate beneficiarilor legali contribuie la fundamentarea deciziilor strategice ale statului român. În acelaşi timp, Comisia a urmărit menţinerea unui echilibru între imperativele securităţii naţionale şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, ca element definitoriu al controlului parlamentar într-un stat democratic.
Există câteva teme dominante care s-au aflat în mod legitim in atenţia Comisiei în această perioadă, ca reflectare a îngrijorărilor societăţii şi a agendei dinamice de controale şi verificări:
clarificarea rolului SRI in combaterea corupţiei;
protecţia informaţiilor clasificate şi incidente interne;
securitatea cibernetică (NIS2, infrastructuri critice, 5G, AI, OCCULT-AI, atacuri cibernetice, GRU);
dezinformarea şi influenţarea opiniei publice prin intermediul reţelelor sociale şi al inteligenţei artificiale;
protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti în contextul dezvoltării unor noi instrumente tehnologice;
riscurile generate de materiale pirotehnice şi accesul la substanţe utilizabile în dispozitive improvizate;
fenomenul radicalizării şi al structurilor paramilitare;
vulnerabilităţi privind dobândirea frauduloasă a cetăţeniei române;
securitatea energetică şi efectele conflictelor externe asupra României;
resursele financiare şi legislative necesare Serviciului pentru îndeplinirea atribuţiilor.
Deşi sursa unor asemenea teme poate fi externă, interesul Comisiei a privit exclusiv efectele posibile asupra economiei, infrastructurilor şi populaţiei din România, din perspectiva securităţii naţionale şi a respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.
Rezultă, aşadar, imaginea unui mediu de securitate în care ameninţările nu se manifestă neapărat printr-un singur incident major, ci printr-o succesiune de vulnerabilităţi care se pot potenţa reciproc. Tocmai această evoluţie a determinat Comisia să realizeze verificări punctuale, evaluări de risc şi să primească explicaţii privind măsurile adoptate, urmărind atât eficienţa răspunsului instituţional, cât şi respectarea limitelor stabilite de lege.
Combaterea corupţiei
În perioada analizată, una dintre primele teme supuse verificării a fost rolul Serviciului Român de Informaţii în prevenirea şi combaterea corupţiei. La finalul anului 2025 fusese reluată în spaţiul public ideea că SRI nu s-ar mai fi implicat în acest domeniu la nivelul permis de Constituţie şi de legislaţia în vigoare. Comisia a cerut prezentarea activităţii profesionale desfăşurate de Serviciu în raport cu faptele de corupţie şi cu alte forme de influenţă subiectivă asimilabile acestora, în măsura în care ele sunt în legătură cu ameninţările prevăzute de legislaţia securităţii naţionale. Au fost primite informaţii şi explicaţii privind modul în care modificările succesive ale cadrului normativ au influenţat activitatea instituţiei.
Preocuparea Comisiei privind capacitatea Serviciului de a-şi îndeplini misiunile a fost continuată printr-o verificare referitoare la bugetul pentru anul 2026. Comisia a cerut clarificarea principalelor linii de finanţare, pe domenii de activitate şi categorii de cheltuieli, pentru a stabili dacă resursele prevăzute sunt corelate cu obiectivele operaţionale ale institutiei.
Protecţia informaţiilor clasificate
O altă preocupare concretă a vizat protecţia informaţiilor clasificate. După mediatizarea cazului unui fost angajat SRI condamnat pentru deţinerea ilegală a unor documente clasificate şi pentru fotografierea unor înscrisuri ale instituţiei, Comisia a verificat măsurile adoptate pentru reducerea riscurilor şi prevenirea repetării unor asemenea incidente. Interesul nu a vizat doar cazul individual, ci eficienţa mecanismelor interne prin care Serviciul îşi protejează documentele, personalul şi credibilitatea instituţională.
Contrabandă
Mai multe verificări ale Comisiei au privit zona de interferenţă dintre criminalitatea obişnuită, ordinea publică şi securitatea naţională. Comercializarea şi utilizarea pe scară largă a unor materiale explozive şi pirotehnice, în pofida modificărilor legislative adoptate în anul 2025, au ridicat întrebări privind filierele prin care astfel de produse ajung pe piaţă. Comisia a efectuat activităţi de verificare şi evaluare a riscurilor asociate, inclusiv a posibilităţii ca aceleaşi canale să fie folosite pentru introducerea unor materiale care pot fi integrate în dispozitive explozive improvizate.
Extremism
Într-o zonă conexă s-a înscris verificarea generată de crimele comise în cadrul unor comunităţi închise din Bulgaria, organizate în jurul obedienţei totale, ale abuzurilor şi ale unor elemente de tip paramilitar. Deşi faptele nu intrau în mod direct în atribuţiile SRI, Comisia a analizat evaluarea Serviciului privind existenţa în România a unor riscuri similare, pe dimensiunile extremismului, organizării paramilitare şi violenţei armate. A fost urmărită posibilitatea ca grupuri prezentate iniţial drept tabere, comunităţi educaţionale sau structuri alternative să evolueze către forme de radicalizare, rupere de societate ori manifestări violente.
Securitate cibernetică
O parte însemnată a activităţii Comisiei a fost dedicată securităţii cibernetice. Pornind de la informaţiile privind destructurarea unei reţele de spionaj cibernetic atribuite GRU, într-o operaţiune la care au participat SRI şi FBI, Comisia a verificat lista principalelor riscuri la care sunt expuse infrastructurile critice şi instituţiile guvernamentale din România. În cadrul aceleiaşi verific?ri au fost analizate date despre măsurile de conştientizare, control şi educaţie de securitate, atât pentru angajaţii instituţiilor publice cât şi pentru publicul larg, utile pentru reducerea acestor vulnerabilităţi.
În cadrul aceleiaşi teme majore se încadrează şi proiectul privind achiziţia unor soluţii de securitate destinate instituţiilor care administrează infrastructuri critice. Comisia a verificat separarea atribuţiilor SRI de rolul de gestionare a procesului de achiziţie şi instalare, protecţia datelor instituţiilor beneficiare şi garanţiile concrete pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.
Activităţile de control ale Comisiei au vizat şi proiectul legislativ prezentat în presă ca având potenţialul de a permite supravegherea în masă cu ajutorul algoritmilor de inteligenţă artificială. Au fost primite clarificări punctuale privind nevoile operative care ar justifica un asemenea sistem, precum şi garanţiile juridice şi instituţionale prin care pot fi limitate riscurile asupra vieţii private şi a celorlalte drepturi fundamentale.
Investiţia propusă pentru sistemul OCCULT-AI, evaluată la aproximativ 200 de milioane de euro, a fost analizată separat. Comisia a verificat detalii despre rolul şi capabilităţile sistemului, indicatorii tehnici şi profesionali ai echipamentelor, precum şi raportarea investiţiei la ameninţările cibernetice cu care România s-a confruntat. Verificările comisiei au fost extinse şi asupra folosirii inteligenţei artificiale în campaniile de dezinformare, fiind analizate informaţiile despre activitatea de cercetare-dezvoltare a SRI, cooperarea cu alte instituţii şi societatea civilă precum şi programele de conştientizare destinate populaţiei.
Contraspionaj
Pe dimensiunea asociată contraspionajului şi a protejării intereselor majore ale statului român, Comisia a revenit asupra fenomenului dobândirii frauduloase a cetăţeniei române de către persoane afiliate unor actori ostili. Au fost verificate date despre factorii care au favorizat fenomenul, vulnerabilităţile procedurilor existente şi posibilităţile reale ale statului de a identifica şi contracara astfel de situaţii. Interesul a fost justificat şi de apariţia unor noi elemente cu impact asupra relaţiilor dintre România şi Republica Moldova, cum ar fi arestarea şi condamnarea unui oficial de rang înalt din SIS Moldova.
Securitate economică
Această linie de activitate a fost abordată printr-o verificare a riscurilor de producere a unei crize energetice şi posibila afectare a aprovizionării cu produse rafinate. Comisia a evaluat consecinţele pe termen scurt şi mediu asupra sistemului economic şi social din România, fără a transforma analiza într-o examinare generală a conflictelor externe care puteau genera aceste efecte.
Verificările Comisiei au urmărit si delimitarea responsabilităţilor, verificarea proporţionalităţii măsurilor, identificarea vulnerabilităţilor legislative şi instituţionale, precum şi stabilirea modului în care capabilităţile tehnice şi financiare ale SRI răspund unor nevoi reale de securitate.
Activitatea Comisiei in cifre
În perioada ianuarie - iunie 2026, Comisia şi-a desfăşurat activitatea în conformitate cu atribuţiile prevăzute de Hotărârea Parlamentului nr. 30/1993, urmărind exercitarea unui control parlamentar concret si permanent asupra activităţii Serviciului:
1. Comisia a realizat 12 verificări complexe, multi-tematice, pe marginea unor aspecte care preocupau legitim societatea românească. Acestea pot fi grupate pe o serie de teme majore, precum: conflictul din Ucraina şi efectele regionale, riscurile la Marea Neagră, ameninţări hibride şi operaţiuni de influenţă, efectele conflictului Israel-Iran asupra pieţelor energetice, migraţie şi securitatea frontierelor, economie şi securitate economică, vulnerabilităţi generate de scăderea puterii de cumpărare, efecte ale inflaţiei asupra stabilităţii sociale, criminalitate organizată, trafic de droguri, criminalitate transfrontalieră, spălarea banilor, influenţe externe în procesele democratice, precum şi rezilienţa instituţiilor democratice din România.
2. Comisia a organizat 28 de şedinţe de lucru, în cadrul cărora au fost dezbătute rezultatele verificărilor întreprinse, au fost analizate informările şi documentele prezentate de Serviciul Român de Informaţii, precum şi informaţii suplimentare de clarificare şi au fost urmărite măsurile adoptate în domeniile aflate sub control parlamentar.
3. Pe componenta legislativă, au fost emise 9 avize asupra unor iniţiative aflate în procedura parlamentară, contribuind, potrivit competenţelor, la procesul de analiză şi fundamentare a acestora.
4. În intervalul februarie-iunie 2026, Comisia a soluţionat 50 de petiţii, memorii şi sesizări, fiecare fiind analizată în raport cu competenţele legale ale Comisiei şi direcţionată, după caz, către instituţiile abilitate sau soluţionată prin răspunsuri formulate în limitele cadrului normativ aplicabil.
5. Pe parcursul acestei perioade, Comisia a desfăşurat şi 3 activităţi de verificare si control la unităţi ale Serviciului Român de Informaţii, acestea reprezentând o componentă importantă a activităţii de control parlamentar, de control direct la nivel de unităţi operative. Aceste demersuri au urmărit cunoaşterea nemijlocită a modului de organizare şi funcţionare a structurilor Serviciului, evaluarea activităţilor desfăşurate în raport cu atribuţiile legale şi consolidarea dialogului instituţional dintre Comisie şi conducerea structurilor verificate.
Evenimentele şi dezbaterile publice din această perioadă au demonstrat că graniţa dintre riscurile de securitate şi problemele aparent sectoriale devine tot mai greu de delimitat. Accesul ilegal la materiale interzise, protecţia informaţiilor clasificate, dobândirea frauduloasă a cetăţeniei române sau apariţia unor grupări închise, cu elemente de organizare paramilitară, nu sunt, privite separat, teme clasice de securitate naţională. Ele pot deveni însă vulnerabilităţi serioase atunci când sunt exploatate de persoane, reţele sau actori interesaţi să afecteze ordinea constituţională, funcţionarea instituţiilor ori siguranţa cetăţenilor.
Activitatea desfăşurată în această perioadă reflectă preocuparea constantă a Comisiei pentru exercitarea unui control parlamentar eficient, bazat pe cooperare instituţională, transparenţă şi respectarea echilibrului dintre necesitatea protejării securităţii naţionale şi garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
|
