|
primită de la doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels (Grupul parlamentar AUR)
Nu accept ca securitatea naţională să devină un pretext pentru îndatorarea României pe generaţii prin finanţarea industriei altor state în locul celei româneşti şi în timp ce capacităţile noastre sunt lăsate pe margine
Deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels atrage atenţia că organizarea la Bucureşti a Congresului Internaţional al Rezerviştilor NATO reprezintă o oportunitate importantă pentru România de a demonstra că tratează cu seriozitate domeniul apărării şi rolul rezervei militare. Totuşi, aceasta susţine că imaginea proiectată în cadrul evenimentului contrastează puternic cu realitatea din ţară, unde rezerviştii români se confruntă de ani de zile cu probleme legate de statut, drepturi, pensii, pregătire şi capacitatea de mobilizare, fără ca acestea să beneficieze de soluţii reale din partea autorităţilor.
"România găzduieşte zilele acestea, la Bucureşti, un congres internaţional al rezerviştilor NATO. Ceremonii, discursuri, fotografii oficiale şi peste 500 de participanţi din 29 de state.
Deşi este o ocazie extraordinară să arătăm că suntem serioşi şi că vrem să devenim un exemplu din acest punct de vedere, din nefericire, a ajuns profund nepotrivit ca România să încerce să se prezinte drept un centru al rezerviştilor NATO, în timp ce propriile organizaţii critice sunt ignorate, iar problemele concrete ale rezerviştilor români statutul juridic, drepturile, pensiile, pregătirea şi capacitatea de mobilizare sunt împinse în afara dezbaterii.
Care este, în realitate, situaţia rezervei militare a României?
După 1990, Armata Română a fost redusă sistematic. Mii de militari profesionişti au fost disponibilizaţi. Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat, iar statul nu a reuşit să construiască în locul acestuia o rezervă voluntară suficient de numeroasă, bine pregătită şi motivată.
La congresul organizat acum la Bucureşti vedem rezervişti străini tineri, activi şi bine integraţi în structurile de apărare ale statelor lor. România se prezintă însă cu o rezervă îmbătrânită, redusă şi tratată de prea multe ori ca o povară.
Atacul sistematic asupra drepturilor militarilor s-a accentuat în perioada 2009-2010, când au fost restricţionate drepturi, iar pensiile militare au fost recalculate. De atunci, militarii români au fost numiţi "speciali", transformaţi în ţinte publice, umiliţi şi obligaţi să îşi apere în instanţă drepturi recunoscute de lege.
Pensiile militare au fost folosite electoral, drepturile lor au fost modificate succesiv, iar oamenii care şi-au pus viaţa în slujba statului au fost prezentaţi societăţii drept privilegiaţi.
Aceasta este recunoştinţa clasei politice care a condus România în ultimele decenii. Iar actuala putere pune astăzi şi cireaşa pe colivă: creşterea vârstei standard de pensionare până la 65 de ani riscă să reducă şi mai mult rezerva profesionistă.
Un militar menţinut în activitate până aproape de limita la care ar trebui să treacă în retragere nu mai formează acea rezervă de profesionişti încă tineri, instruiţi şi disponibili pentru mobilizare, de care România are nevoie.
Nu stăm bine nici în privinţa tehnicii militare, rămasă mult în urmă, în timp ce ameninţările de la graniţă se modifică de la o lună la alta, iar liderii europeni şi români nu oferă semnale credibile că urmăresc încheierea războiului, ci continuă să îl finanţeze inclusiv din banii românilor.
Iar programul SAFE este prezentat drept salvarea Armatei, deşi presupune împrumuturi pe care le vor plăti românii şi achiziţii asupra cărora persistă întrebări serioase privind transparenţa şi beneficiile reale pentru industria naţională de apărare", a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.
|
