|
primită de la domnul deputat Valeriu Munteanu (Grupul parlamentar AUR)
35 de ani de independenţă. Basarabia s-a desprins de Moscova. Cât va mai fi despărţită de România?
Deputatul AUR, Valeriu Munteanu susţine că la 35 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, desprinderea de Moscova nu trebuie să însemne perpetuarea despărţirii de România, afirmând că Basarabia rămâne al doilea stat românesc, iar Unirea reprezintă singura cale prin care poate fi reparată nedreptatea istorică ce a separat cele două maluri ale Prutului.
"Astăzi, Republica Moldova, cel de-al doilea stat românesc, marchează 35 de ani de la proclamarea Independenţei. Pentru românii basarabeni, 27 august rămâne o zi importantă. În 1991, Basarabia ieşea, după jumătate de secol, din captivitatea strangulatoare a imperiului sovietic, care i-a ocupat teritoriul, i-a deportat bunicii, i-a exterminat sau alungat elitele, i-a prigonit Biserica Ortodoxă şi a încercat să-i construiască o identitate nouă, diferită de cea românească.
Independenţa Republicii Moldova a fost, în acel context, un act necesar de emancipare de sub dominaţia sovietică. Problema noastră istorică este că, ulterior, o soluţie de ieşire din URSS a fost transformată într-o finalitate "naţională".
Scriu aceste rânduri de la Bucureşti, ca deputat în Parlamentul României şi vicepreşedinte al Alianţei pentru Unirea Românilor, dar şi ca român basarabean care a fost primar, deputat şi ministru la Chişinău. Am trăit pe ambele maluri ale Prutului şi tocmai de aceea îmi este imposibil să accept ideea că această frontieră, născută dintr-o tragedie a istoriei noastre, trebuie privită ca un dat etern.
După 35 de ani, Republica Moldova continuă să fie un stat cu o suveranitate incompletă. Are trupe ruseşti pe teritoriul său, împotriva voinţei autorităţilor constituţionale, un conflict separatist pe Nistru, întreţinut de Moscova, şi o societate asupra căreia Federaţia Rusă continuă să proiecteze influenţă politică, mediatică şi religioasă.
Avem neutralitate înscrisă în Constituţie, dar experienţa ultimilor ani ne-a arătat limitele dramatice ale acestei formule. Neutralitatea nu produce securitate prin simpla ei proclamare. Ea funcţionează numai atunci când există o arhitectură de securitate capabilă să o garanteze.
După 35 de ani, Basarabia este încă sub ocupaţia canonică rusească. Patriarhia Rusă păstrează în Basarabia una dintre cele mai puternice reţele instituţionale de influenţă ale "lumii ruse". Este una dintre marile contradicţii ale Republicii Moldova: încearcă să iasă geopolitic din sfera Moscovei, dar tolerează instrumentele prin care Moscova continuă să modeleze conştiinţe şi loialităţi.
Iar cel mai sever verdict asupra celor 35 de ani îl oferă demografia. Un stat există înainte de toate prin oamenii săi, iar Republica Moldova şi-a pierdut o parte uriaşă din populaţie, înregistrând una dintre cele mai mari scăderi demografice din Europa. Satele se golesc, familiile se risipesc prin Europa, iar libertatea de circulaţie a devenit, pentru prea mulţi, libertatea de a nu se mai întoarce.
România investeşte enorm pentru a apropia cele două maluri ale Prutului, dar discursul oficial românesc continuă să trateze frontiera de pe Prut ca pe o realitate politică definitivă. Construim poduri peste o frontieră despre care nu mai avem curajul să spunem că, într-o zi, ar trebui să dispară.
Tocmai de aceea, prezenţa astăzi la Chişinău a preşedintelui României, Nicuşor Dan, venit să participe la festivităţile şi parada militară dedicate celor 35 de ani de independenţă, ridică o întrebare cât se poate de firească: ce sărbătoreşte preşedintele României? Independenţa Basarabiei faţă de Moscova, pe care o sărbătorim şi noi, sau independenţa ei faţă de România?
Nicuşor Dan nu trebuie să alimenteze, prin prezenţa şi discursul său, moldovenismul statalist şi ideea că două state româneşti, despărţite de Prut, reprezintă o firească şi fericită finalitate a istoriei. Preşedintele României nu trebuie să uite un adevăr elementar: Republica Moldova nu este doar un stat vecin al României, ci al doilea stat românesc, iar Unirea rămâne singura cale prin care poate fi reparată până la capăt nedreptatea istorică din 1940.
Eu însumi sunt o dovadă a artificialităţii acestei despărţiri. M-am născut şi am crescut în Basarabia, am fost primar, deputat şi ministru la Chişinău, iar astăzi sunt deputat în Parlamentul României. Eu nu am devenit român atunci când am trecut Prutul. Am fost român dintotdeauna.
De aceea cred că, după 35 de ani, trebuie să avem maturitatea de a privi independenţa Republicii Moldova în contextul ei istoric, nu ca pe o dogmă politică. Ea a fost necesară pentru ieşirea din Uniunea Sovietică, dar nu există niciun motiv pentru care desprinderea de imperiul sovietic să trebuiască să însemne perpetuarea despărţirii de România.
La 27 august 1991, românii basarabeni au avut curajul să iasă din imperiul sovietic. La 35 de ani distanţă, întrebarea pe care trebuie să avem curajul să o punem, inclusiv de la Bucureşti, este alta: cât timp va mai rămâne Basarabia "independentă" de România?", a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.
|
