|
primit de la doamna deputat Monica-Elena Berescu (Grupul parlamentar USR)
Trei legi promulgate în prima sesiune. În toamnă continui proiectele pentru protecţia copiilor online şi
pentru antreprenoriatul românesc
Prima sesiune parlamentară din 2026 a însemnat pentru mine trei legi promulgate la care am
contribuit direct, proiecte importante pentru protecţia copiilor în mediul online şi o activitate
parlamentară concentrată în special pe protecţia persoanelor vulnerabile, tehnologie, economie şi
proiectele de infrastructură ale Moldovei.
În cifre, au fost 44 de şedinţe de plen şi 1.333 de proiecte dezbătute şi votate. În comisiile în care
activez, am participat la dezbaterea a 120 de proiecte în Comisia pentru muncă şi protecţie
socială, 147 în Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi 22 în Comisia specială
pentru prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei domestice.
Dincolo de cifre, însă, cel mai important pentru mine este ce reuşim să schimbăm concret prin
munca din Parlament.
Trei legi promulgate pentru protejarea celor vulnerabili
În prima parte a anului au fost promulgate trei legi la care am contribuit direct ca iniţiatoare sau
co-iniţiatoare.
Legea nr. 36/2026 întăreşte protecţia victimelor violenţei domestice. Primăriile şi asistenţii
sociali trebuie să contacteze victima înainte de expirarea ordinului de protecţie, sunt introduse
măsuri de consiliere pentru agresori, iar în cazul recidiviştilor ordinul poate fi prelungit până la
24 de luni.
Legea nr. 53/2026 privind prevenirea şi combaterea femicidului întăreşte răspunsul statului în
cazurile extreme de violenţă împotriva femeilor şi recunoaşte copiii rămaşi orfani drept victime
directe.
O a treia lege la care am contribuit introduce sprijin psihologic gratuit pentru părinţii şi tutorii
copiilor cu sindrom Down sau tulburări din spectrul autist, prin decontarea integrală a acestor
servicii.
Sunt trei legi diferite, dar pleacă de la aceeaşi idee: statul trebuie să intervină înainte ca un om
vulnerabil să rămână singur în faţa sistemului.
Protecţia copiilor trebuie să continue şi în mediul online
Una dintre temele pe care am lucrat cel mai mult în această sesiune este siguranţa copiilor în
mediul online.
Am lucrat cu organizaţii care apără drepturile copiilor, specialişti şi parlamentari din mai multe
partide pentru proiectul privind protecţia minorilor pe reţelele sociale. Proiectul a intrat deja în
circuitul parlamentar şi va fi una dintre priorităţile mele în sesiunea de toamnă.
Realitatea este că legislaţia nu a ţinut pasul cu tehnologia şi cu modul în care copiii folosesc
astăzi internetul.
Nu vreau să interzicem tehnologia. Vreau să stabilim nişte limite fireşti şi să punem mai multă
responsabilitate pe cei care construiesc şi administrează aceste servicii.
Un copil nu are aceleaşi instrumente ca un adult pentru a se apăra de conţinut violent sau
pornografic, de persoane rău intenţionate ori de mecanisme construite special pentru a-l ţine cât
mai mult în faţa ecranului.
Dacă nu am lăsa un copil de 10 ani singur într-un loc periculos, nu avem niciun motiv să îl lăsăm
neprotejat în mediul online.
Următorul pas: reguli mai bune pentru antreprenoriatul românesc
A doua mare direcţie pe care vreau să continui să lucrez în această toamnă este antreprenoriatul
românesc.
Vin din industria IT şi am lucrat în ultimii ani în Parlament la legislaţie pentru startup-uri,
investiţii şi dezvoltarea companiilor româneşti.
România are antreprenori buni, ingineri foarte buni şi companii care pot concura internaţional.
Dar atunci când aceste companii vor să crească, descoperă prea des că accesul la capital este
redus şi că legislaţia românească nu le oferă toate instrumentele pe care le-ar avea în alte
economii europene.
Datele industriei arată foarte clar această problemă. Piaţa românească de private equity şi venture
capital a avut un an record în 2025, dar rămâne mult sub media europeană ca pondere în PIB. În
acelaşi timp, fondurile de pensii româneşti au reprezentat mai puţin de 0,01% din capitalul atras
de fondurile de private equity şi venture capital, faţă de o medie europeană de 18%.
Avem, deci, capital românesc şi avem companii care au nevoie de capital. Trebuie să construim
mecanismele prin care cele două se pot întâlni.
De aceea vreau să lucrăm în această sesiune, împreună cu industria, la cadrul legislativ care să
permită fondurilor de pensii din Pilonul II să investească, în condiţii prudente şi bine
reglementate, până la 5% din active în investiţii private de capital, în situaţiile şi prin
mecanismele stabilite de lege, inclusiv acolo unde statul român sau Banca de Investiţii şi
Dezvoltare participă la aceste vehicule investiţionale.
Nu vorbim despre o obligaţie de a investi şi nici despre bani cheltuiţi de stat. Vorbim despre
posibilitatea de a mobiliza o parte din capitalul instituţional românesc către investiţii productive,
cu reguli solide de guvernanţă, diversificare şi control al riscului.
Capital, oameni şi posibilitatea de a păstra controlul companiei
Dar accesul la finanţare este doar una dintre probleme.
Dacă vrem ca în România să apară mai multe companii care ajung de la startup la scale-up şi
apoi pe pieţele internaţionale, trebuie să le oferim instrumentele necesare pentru fiecare etapă de
dezvoltare.
De aceea voi continua şi proiectele la care am lucrat deja pentru ESOP - Employee Stock Option
Plan, astfel încât startup-urile şi companiile româneşti să poată atrage şi păstra oamenii foarte
buni oferindu-le posibilitatea de a participa la succesul companiei pe care o construiesc.
În acelaşi timp, vreau să ducem mai departe legislaţia privind acţiunile cu drepturi de vot
multiplu - dual-class shares. Un fondator trebuie să poată atrage capital şi să cedeze o parte din
participaţia economică fără să piardă automat controlul asupra companiei pe care a construit-o.
Sunt, de fapt, trei piese ale aceluiaşi puzzle:
Capital pentru a creşte, ESOP pentru a atrage şi a păstra oamenii buni şi acţiuni cu drepturi de
vot multiplu pentru ca fondatorii să poată atrage investiţii fără să piardă prematur controlul
companiei.
Nu vreau ca succesul unui startup românesc să însemne automat mutarea companiei într-o altă
jurisdicţie pentru că acolo găseşte finanţare şi reguli mai bune.
Vreau să putem construi în România companii care pornesc de aici, găsesc finanţare, îşi
recompensează oamenii şi pot creşte de aici către pieţele internaţionale.
A7 şi A8 rămân pe agenda mea
Pentru Iaşi şi Moldova, voi continua să urmăresc proiectele A7 şi A8, aşa cum am făcut şi în
prima parte a anului: finanţarea, contractele, termenele şi orice risc de blocaj sau pierdere a
banilor europeni.
Pentru Moldova, autostrăzile nu înseamnă doar kilometri de asfalt. Înseamnă investiţii, locuri de
muncă, acces mai rapid către restul ţării şi şansa de a recupera o parte din decalajele economice
acumulate în zeci de ani.
Protecţia copiilor în mediul online, un ecosistem mai bun pentru antreprenoriatul românesc şi
infrastructura Moldovei sunt trei dintre priorităţile cu care intru în noua sesiune parlamentară.
Cred că politica trebuie judecată, în cele din urmă, după ceea ce rămâne în urma ei: o femeie mai
bine protejată de agresor, un copil mai în siguranţă, o companie românească ce poate găsi capital
şi oameni pentru a creşte sau o autostradă care aduce investiţii într-o regiune ţinută prea mult
timp în urmă.
Acestea sunt proiectele pe care vreau să le continui în această toamnă.
|
