|
primită de la doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu (Grupul parlamentar AUR)
Seniorii României au nevoie de respect şi putere de cumpărare. Viitorul Guvern trebuie să repare ceea ce actuala guvernare a transferat asupra lor
România încheie luna august sub semnul unei crize politice prelungite. Guvernul Bolojan este interimar, negocierile pentru formarea unui nou Executiv continuă, iar România are nevoie de un Guvern cu puteri depline care să poată răspunde problemelor economice şi sociale acumulate. Chiar premierul interimar Ilie Bolojan recunoaşte că perioada de provizorat s-a prelungit şi că viitorul Guvern va trebui să gestioneze simultan deficitul şi creşterea pensiilor şi a salariilor.
Pensiile au rămas îngheţate, în timp ce inflaţia a redus progresiv valoarea reală a veniturilor. Pentru milioane de seniori, această diferenţă dintre valoarea nominală a pensiei şi costul efectiv al vieţii înseamnă mai puţine alimente cumpărate, facturi mai greu de achitat şi un buget tot mai apăsător pentru medicamente şi servicii medicale.
Din iulie 2025, presiunea fiscală asupra seniorilor s-a amplificat prin aplicarea CASS pentru partea de pensie care depăşeşte 3.000 de lei. Măsura a diminuat venitul disponibil al pensionarilor vizaţi, iar în prezent chiar perspectiva prelungirii acestei contribuţii după 2027 este discutată în contextul identificării unor resurse suplimentare pentru buget.
Această abordare fiscală trebuie analizată cu rigoare. Venitul unui pensionar are o particularitate fundamentală: posibilitatea de a-l majora prin activitate profesională suplimentară este limitată, iar cheltuielile esenţiale ocupă o pondere semnificativă din bugetul familiei.
În Europa Centrală şi de Est, mecanismele de protejare a veniturilor vârstnicilor oferă României exemple relevante. Polonia, Bulgaria şi Ungaria utilizează formule de actualizare a pensiilor raportate la evoluţia preţurilor şi la indicatori economici, iar unele dintre aceste state au introdus şi măsuri suplimentare de sprijin pentru seniori.
Viitorul Guvern trebuie să reia mecanismul de indexare într-o formă sustenabilă şi să prezinte public un calendar clar pentru recuperarea pierderii de putere de cumpărare acumulată. O asemenea decizie trebuie fundamentată pe date economice şi inclusă în construcţia bugetară multianuală, astfel încât pensionarii să cunoască din timp evoluţia veniturilor lor.
Consolidarea bugetară trebuie să privească ansamblul cheltuielilor publice. România are nevoie de eficienţă administrativă, de prioritizarea investiţiilor, de reducerea risipei şi de o evaluare serioasă a tuturor cheltuielilor statului. Presiunea fiscală trebuie distribuită prin criterii de echitate, iar deciziile economice trebuie să ţină cont de capacitatea reală a diferitelor categorii sociale de a suporta costurile ajustării.
Viitorul Guvern trebuie să trateze politica pensiilor ca pe o componentă strategică a politicii economice şi sociale a României. Pensionarii au dreptul la un sistem previzibil, la reguli stabile şi la protejarea unei puteri de cumpărare compatibile cu o viaţă demnă.
România trece printr-un moment în care are nevoie de decizii mature, fundamentate şi asumate. Formarea unui nou Guvern trebuie să fie urmată de o politică economică în care responsabilitatea fiscală să meargă împreună cu responsabilitatea socială.
Seniorii României au muncit o viaţă pentru această ţară. Statul are obligaţia de a le proteja demnitatea la vârsta pensionării. Iar această obligaţie trebuie să se regăsească în buget, în legislaţie şi în deciziile concrete ale viitorului Executiv.
|
